Cum să conteşti o amendă de circulaţie sau o amendă luată în autobuz: model de contestaţie şi ghid practic
Una dintre situaţiile cu care majoritatea dintre noi ne-am lovit măcar o dată până acum, ca şofer, ca pasager în mijloace de transport în comun sau în alte circumstanţe, este primirea unui proces-verbal de constatarea unei contravenţii.
În asemenea situaţii este bine de ştiut ce trebuie să faci, mai ales în cazurile în care măsura luată (de cele mai multe ori e vorba de amenzi) ţi se pare abuzivă sau neconformă cu realitatea. Agenţii constatatori care au încheiat procesul-verbal nu dau, în general, prea multe detalii sau nu dau deloc în legătură cu posibilitatea de contestare sau aspecte procedurale cu privire la aceasta.
Dar pe de altă parte, în practică s-a dovedit că aceiaşi agenţi constatatori nu stăpânesc tocmai satisfăcător legislaţia şi procedura la întocmirea proceselor-verbale contravenţionale, oferindu-ţi posibilităţi de contestare şi anulare a amenzii contravenţionale. De aceea este important să ştii ce atuuri poţi avea.
1. Cadrul legal. Cine întocmeşte procesele-verbale şi la ce se referă contravenţiile
Principalul act normativ în materia contravenţională îl reprezintă Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, cu modificări şi completări, dar există şi contravenţii care se supun prevederilor unor legi speciale.
Potrivit art. 15 alin. (2), agenţi constatatori sunt: „primarii, ofiţerii şi subofiţerii din cadrul Ministerului de Interne, special abilitaţi, persoanele împuternicite în acest scop de miniştri şi de alţi conducători ai autorităţilor administraţiei publice centrale, de prefecţi, preşedinţi ai consiliilor judeţene, primari, de primarul general al municipiului Bucureşti, precum şi de alte persoane prevăzute în legi speciale.”
Mai departe, în alin. (3) sunt enumerate şi contravenţiile care privesc: „apărarea ordinii publice; circulaţia pe drumurile publice; regulile generale de comerţ; vânzarea, circulaţia şi transportul produselor alimentare şi nealimentare, ţigărilor şi băuturilor alcoolice; alte domenii de activitate stabilite prin lege sau prin hotărâre a Guvernului.”
În conformitate cu prevederile art. 5, alin. 2 din OG 2/2001 sancţiunile principale sunt:
a) avertismentul;
b) amenda contravenţională;
c) prestarea unei activităţi în folosul comunităţii.
Potrivit aliniatului 5 al aceluiaşi articol, pentru una şi aceeaşi contravenţie se poate aplica numai o sancţiune contravenţională principală şi una sau mai multe sancţiuni complementare.
Avertismentul şi amenda contravenţională se pot aplica oricărui contravenient persoana fizica sau juridică iar prestarea unei activităţi în folosul comunităţii se poate aplica numai persoanelor fizice.
Dacă aceeaşi persoana a săvârşit mai multe contravenţii sancţiunea se aplica pentru fiecare contravenţie.
Cele mai des întâlnite procese-verbale sunt legate de circulaţia pe drumurile publice, circulaţia în mijloacele de transport în comun, activităţi în spaţiile publice, activităţi de comerţ.
2. Ce trebuie să cuprindă procesul-verbal de contravenţie?
OG nr. 2/2001 prevede exact ce date şi informaţii trebuie consemnate în cuprinsul procesului-verbal. Astfel, potrivit art. 16, alin. (1) următoarele menţiuni trebuie prevăzute obligatoriu:
– data şi locul unde este încheiat;
– numele, prenumele, calitatea şi instituţia din care face parte agentul constatator;
– datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal, ocupaţia şi locul de muncă ale contravenientului;
– descrierea faptei contravenţionale cu indicarea datei, orei şi locului în care a fost săvârşită, precum şi arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravităţii faptei şi la evaluarea eventualelor pagube pricinuite;
– indicarea actului normativ prin care se stabileşte şi se sancţionează contravenţia;
– indicarea societăţii de asigurări, în situaţia în care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulaţie;
– posibilitatea achitării în termen de 48 de ore a jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ, dacă acesta prevede o asemenea posibilitate;
– termenul de exercitare a căii de atac şi organul la care se depune plângerea.
Dacă este vorba de o personă juridică, în procesul-verbal se vor face menţiuni cu privire la:
– denumirea, sediul, numărul de înmatriculare în registrul comerţului şi codul fiscal ale acesteia;
– datele de identificare a persoanei care o reprezintă.
În situaţia contravenienţilor cetăţeni străini, persoane fără cetăţenie sau cetăţeni români cu domiciliul în străinătate, în procesul-verbal vor fi cuprinse şi următoarele date: seria şi numărul paşaportului ori ale altui document de trecere a frontierei de stat, data eliberării acestuia şi statul emitent.
În cazul în care contravenientul este minor procesul-verbal va cuprinde şi numele, prenumele şi domiciliul părinţilor sau ale altor reprezentanţi ori ocrotitori legali ai acestuia.
Agentul constatator este obligat să aducă la cunoştinţă contravenientului dreptul de a face obiecţiuni cu privire la conţinutul actului de constatare. Obiecţiunile sunt consemnate distinct în procesul-verbal la rubrica „Alte menţiuni”, sub sancţiunea nulităţii procesului-verbal.
3. Contestarea procesului-verbal de contravenţie
A. Termenul de contestare
Împotriva unui proces-verbal de constatare a unei contravenţii se poate face contestaţie la instanţa judecătorească competentă în termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării, conform art. 31 din OG 2/2001.
De aici, distingem două situaţii:
– dacă ai semnat procesul-verbal, acesta se consideră momentul în care ai luat la cunoştinţă şi cel din care curg cele 15 zile pe care le ai la dispoziţie pentru depunerea contestaţiei; se consideră înmânat, chiar daca ulterior refuzi să-l iei, dar l-ai semnat;
– dacă ai refuzat semnarea unui proces verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor, data comunicării este data primirii acestuia prin poştă cu confirmare de primire, curier sau data afişării (pe uşa sediului societăţii comerciale sau pe uşa domiciuliului în cazul persoanelor fizice) şi din acel moment curge termenul de 15 zile.
Instanţa competentă este judecătoria în a cărei circumscripţie a fost savârşită contravenţia.
Contestaţia suspendă executarea, potrivit art. 32, alin. 2, până la soluţionarea cauzei. Este important de reţinut că procesul-verbal de contravenţie neatacat în termenul prevăzut la art. 31, precum şi hotărârea judecatorească irevocabilă prin care s-a soluţionat plângerea, constituie titlu executoriu, fără vreo altă formalitate.
Recursul, care este singura cale de atac împotriva hotărârii judecătoreşti nefavorabile, se formulează în termen de 15 zile de la comunicarea acesteia şi se judecă la secţia de contencios administrativ a tribunalului.
B. Ce se poate contesta?
Atacarea unui proces-verbal se poate face în instanţă cu privire la două aspecte: aspectul legalităţii actului întocmit şi aspectul temeiniciei faptelor consemnate.
I. În prima situaţie, am arătat mai sus că trebuie să existe obligatoriu anumite menţiuni, fără de care, procesul-verbal de constatare a unei contravenţii este lovit de nulitate absolută. Cu alte cuvinte, prin efectul legii procesul-verbal nu-şi poate face efectul, dacă menţiunile înscrise lipsesc sau sunt eronat efectuate, urmarea fiind pentru contravenient că este pus în situaţia anterioară sancţionării.
Deci, procesul-verbal poate fi considerat anulabil în condiţiile în care lipsesc sau sunt greşite menţiuni privind: datele de identificare ale contravenientului, inclusiv codul numeric personal, datele de identificare ale agentului constatator (nume, prenume, funcţia, instituţia), data şi locul încheierii procesului-verbal, descrierea faptei contravenţionale (data, ora, locul împrejurările ce pot servi la aprecierea ei), încadrarea în faptei în textul legii şi identificarea exactă în descrierea prevederilor, nu în ultimul rând a lipsei semnăturii agentului constatator pe fiecare pagină a procesului verbal de contravenţie. În anumite situaţii (unul dintre cele mai întâlnite cazuri fiind controlorii de pe liniile mijloacelor de transport în comun), lipsa unui ordin de serviciu/delegaţii, care să ateste activitatea cu anumite competenţe teritoriale sau chiar materiale (dacă respectivul agent constatator era împuternicit să sancţioneze fapte contravenţionale) poate duce la nulitatea absolută a proceselor-verbale.
Anumite controverse privesc nulitatea în cazul inexistenţei: numelui societăţii de asigurare (în cazul amenzilor rutiere), menţiunilor că se poate achita amenda în termen de 48 de ore lucratoare în cuantum de 50%, mentiunii că se poate formula contestaţie in termen de 15 zile, a obiecţiunilor tale, a datelor despre martori sau a indicării motivului pentru care nu s-a luat nici un martor. Deşi în art. 16 aceste menţiuni sunt obligatorii, imediat, în art. 17 sunt enumerate limitativ cazurile de nulitate absolută, ducând la întrebarea: dacă sunt obligatorii, ce se întâmplă dacă lipsesc, pot cere anularea? Practica judecătorească nu este unitară în acest sens, de aceea recomandabil este să fie atacate în instanţă datele lipsă sau eronate prevăzute concret şi limitativ în art. 17.
În privinţa martorilor, textul OG 2/2001 nu conţine prevederi speciale în afară de aceea potrivit căreia martor nu poate fi un alt agent constatator. Altfel, e nevoie de prezenţa a minim unui martor sau, în lipsa, precizarea din partea agentului constatator a motivelor pentru care procesul-verbal a fost încheiat astfel.
Un aspect important de menţionat este acela că OG 2/2001 nu împiedică întocmirea procesului-verbal de contravenţie în lipsa contravenientului, însă numai cu respectarea condiţiilor de consemnare acestei situaţii în mod distinct, în cuprinsul respectivului proces-verbal. Astfel, atunci când lipseşte contravenientul sau un împuternicit de-al acestuia, ori contravenientul se află în imposibilitate de semnare a procesului-verbal, acest lucru trebuie consemnat printr-un martor. În consecinţă, agentul constatator trebuie să consemneze la întocmirea procesului-verbal atât situaţia, cât şi datele de identificare ale martorului, plus semnătura acestuia. În cazul în care întocmirea procesului-verbal se face în lipsa contravenientului, dar nu există nici un martor să confirme, agentul trebuie să consemneze această situaţie în cuprinsul documentului. Lipsa oricărei astfel de menţiuni duce la anularea procesului-verbal!
II. În ceea ce priveşte temeinicia faptelor consemnate, ne aflăm pe un teren al subiectivismului. Concret, în acest caz se arată în motivarea contestaţiei faptul că între situaţiile consemnate şi situaţia din realitate există diferenţe, că aprecierea faptelor este exagerată sau împrejurările sunt incorect descrise, inclusiv sub raportul cauzalităţii.
Pentru clarificarea situaţiei se pot face şi aprecieri personale, se pot invoca circumstanţe şi ipoteze menite a înlătura caracterul contravenţional al faptei, dar este important de reţinut că toate aceste susţineri trebuie probate în instanţă. Instanţa nu are obligaţia de a reţine anumite aspecte de acest fel, daca nu sunt sprijinite de dovezi concludente sau de martori.
C. Contestaţia unui proces-verbal
Rezumând cele de mai sus, ai la dispoziţie 15 zile de la data înmânării sau comunicării procesului-verbal pentru depunerea contestaţiei la judecătoria în raza căruia s-a săvârşit contravenţia, ai descoperit punctele slabe ale acestuia, ce faci mai departe?
Primul pas este realizarea dosarului pe care-l vei depune la instaţa de judecată şi acesta începe cu redactarea contestaţiei în 3 sau 4 exemplare, având ca model orientativ această contestaţie.
Înainte de a trece la conţinutul plângerii, stabileşte-ţi clar ce urmăreşti, ce soliciţi instanţei: anularea procesului-verbal, schimbarea încadrării din amendă în avertisment, diminuarea amenzii sau, daca ai plătit-o, restituirea ei.
Atunci când contestaţia priveşte viciile de formă, adică datele şi informaţiile din cuprinsul procesului-verbal lipsesc sau sunt eronate, nu este necesar să mai abordezi şi fapta propriu-zisă şi împrejurările în care aceasta a fost săvârşită, fiind suficient arătarea acelor inadvertenţe sau omisiuni.
Dacă este contestată temeinicia faptei şi este necesară descrierea ei, a împrejurărilor, a variantei tale vs varianta agentului constatator, această descriere e recomandabil să fie concisă, cu punctarea problemelor divergente şi menţionarea detaliilor care te ajută. Aminteşte-ţi, de aceea, numărul mare de dosare din instanţele române şi ia în calcul răbdarea şi atenţia unui judecător.
Nu uita să menţionezi dacă doreşti judecarea în lipsă, conform art. 583 din noul Cod de Procedură Civilă, caz în care instanţa va soluţiona cauza exclusiv pe actele pe care le depui la dosar.
Mai departe, la dosar se adaugă o copie lizibilă a procesului-verbal de contravenţie pe care-l conteşti, însoţită de orice documente care crezi că pot fi utile şi doveditoare. Totodată, beneficiezi de posibilitatea legală de a solicita probe în fata instantei de judecata, poţi audia martori dacă este încuviinţată în prealabil o astfel de probă. Poţi depune toate inscrisurile pe care le deţii şi pe care le consideri utile până la încheierea dezbaterilor.
Atenţie! Din dosar nu trebuie să lipsească dovada achitării taxei judiciare de timbru, în valoare de 20 lei! Aceasta este şi valoarea taxei de timbru pentru recurs. Amintim că până la intrarea în vigoare a OUG 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, plângerea împotriva procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei, precum şi calea de atac împotriva hotărârii pronunţate erau scutite de taxe.
D. Alte aspecte
Art. 13 alin. (1) din OG 2/2001 prevede că aplicarea sancţiunii amenzii contravenţionale se prescrie în termen de 6 luni de la data săvârşirii faptei. Acest lucru înseamnă că dacă agentul constatator a constatat fapta, poate aplica sancţiunea în termen de 6 luni.
Totodată, comunicarea procesului-verbal către contravenient trebuie să fie făcut de către organul constatator în maxim o lună de la data aplicării sancţiunii.
Nimic nu te împiedică să faci o cerere de preschimbare a amenzii contravenţionale în avertisment, invocând o bună conduită în general, lipsa unor antecedente contravenţionale, existenţa unui pericol social redus al faptei etc. în situaţia în care procesul-verbal este inatacabil pe condiţii de formă şi de fond. Nu garantează un succes, rămânând la latitudinea instanţei, dar poate fi încercat.
Atenţie!! Modelul de contestaţie este strict orientativ şi informativ, nu reprezintă un document oficial. De asemenea, anumite informaţii cuprinse în acest ghid pot suferi modificări în funcţie de modificările aduse legislaţiei în materie contravenţională.