TEST: Cum m-a rupt noul BMW M6

Căci a doua zi am pornit pe acelaşi drum, dar de data asta cu coupé-ul de un roşu înfocat, iar Nick m-a lăsat să conduc din nou pe urcare, pe o şosea de data asta absolut liberă, la capătul căreia se afla circuitul Ascari. Cu Led Zeppelin în difuzoare şi geamurile deschise pentru a lăsa aerul să reverbereze din pereţii stâncoşi zgomotul glorios al evacuării, de data asta am luat lucrurile mult mai în serios. Pe şoseaua şerpuitoare, am început să strunesc M6-le din padelele din spatele volanului, pentru a putea aborda din ce în ce mai tare virajele, dar mai ales pentru a putea pleca literalmente ca din tun la ieşirea din ele. Atunci când vrei să fii sportiv pe drumurile publice, trebuie să ştii totuşi când să te opreşti – iar asta la M6 se aplică oarecum în secunda a doua după ce ai accelerat pentru a depăşi maşina din faţă, pentru că altfel rişti să atingi viteze nu doar ilegale, ci şi periculoase pentru cele câteva sute de metri pe care le mai ai înaintea unui nou viraj.

Stabilitatea lui M6 în virajele strânse este uluitoare pentru o maşină atât de grea

Sunt unele momente în viaţă pe care le ţii minte clar, ca atunci când s-au întâmplat – mirosul, sunetele, felul în care cădea lumina soarelui, ba chiar şi icniturile de încântare ale celui din dreapta, care deja căscase ochii mari la croşetarea din ce în ce mai rapidă a succesiunilor de curbe strânse. 60-70 de kilometri de plăcere pură, 60-70 de kilometri care s-au condensat în circa 40 de minute de nebunie imposibil de descris coerent în cuvinte. Cam despre asta este vorba cu un M6 pe şosea. Nu doar că ai la dispoziţie rezerve inepuizabile de putere, nu doar că ai la dispoziţie o direcţie precisă ca un bisturiu, nu doar că maşina te împinge într-un muget înainte fără să obosească niciodată, dar mai presus de toate ai incredibila senzaţie că eşti stăpânul lumii şi că poţi face absolut orice vrei – chiar şi cu butonul M1 lăsat cuminte la locul lui. Transmisia M Drivelogic cu 7 trepte şi dublu ambreiaj schimbă extrem de rapid, ba ştie chiar şi să retrogradeze la nevoie, iar asta îţi permite să te joci cu maşina fără a fi vreodată în pericol, pentru că maşina comunică permanent cu tine mai mult decât te-ai aştepta la acest gabarit. Normal, nu vorbim aici de un coupé sport pur-sânge, aşadar G-urile laterale vor duce, cu toată tehnologia maşinii, şi la scurte derapaje pe toate cele 4 roţi, dacă insişti. Dar pentru ca să se întâmple asta…

Butonul M1 garantează magia pe şosea. M2 apăsaţi-l doar pe circuit…

Ca să se întâmple asta, trebuie să fii pe un circuit. Asta, deoarece în primul rând rularea cu toate sistemele de siguranţă cuplate te va menţine în permanenţă pe traiectorie, iar în al doilea rând, pentru că pe circuit poţi să vezi exact care sunt limitele. Limitele tale, căci ale maşinii sunt încă departe!

Nebunia s-a întrerupt brusc când am virat dreapta spre circuitul Ascari, imposibil de zărit de pe drumul naţional. O alee îngustă ne-a dus de data asta direct prin Porţile Raiului, în plin Paradis. 5.42 kilometri de asfalt unduitor şi de linii drepte de mare viteză ne aşteptau, ca o invitaţie la a ne afla propriile limite.

Pagini: 1 2 3 4