UPDATE: Cele două maşini Skoda Roomster 1,4 TDI au fost folosite ca maşini de prezentare şi test-drive de către dealer, având la bord 13.000 km, respectiv 24.000 km. În afara culorii şi a câtorva dotări, maşinile sunt similare, deci, teoretic, condiţiile "competiţiei" sunt asigurate. Soţii Zecheru au declarat că au de gând să intre în posesia tortului oferit de Gerhard Plattner şi ne-au aruncat mănuşa, ei urmând a conduce maşina mai puţin rulată şi, după cum declară doamna Teodora, mai drăguţă, datorită culorii albastre. Totuşi, avem o rezervă serioasă de scepticism, date fiind raportul kg/CP, traseul şi condiţiile de încărcare ale maşinilor, care nu favorizează deloc obţinerea unui consum foarte mic. Pariurile rămân, aşadar, deschise.
––––––––––––––––-
Dacă am fi vrut să mergem pur şi simplu într-o vacanţă, dealerul Porsche Bucureşti Vest 1 ar fi trebuit să ne dea nu două Skoda Roomster, ci câteva VW Caravelle, pentru toată firma. Însă acum vorbim de un test serios, prin care urmărim să consumăm cât mai puţin carburant.
Unul dintre motivele pentru care Gerhard Plattner a promis un tort special echipei care va obţine un consum sub 5 litri/100 km este faptul că datele oficiale ale lui Skoda Roomster indică un consum mediu de 5,1 litri. Având în vedere că, principial, această valoare este obţinută după un algoritm precis (deci, am putea spune, în condiţii de laborator), fiind varianta optimistă, ne aflăm în faţa unui challenge. La asta mai trebuie adăugată şi masa suplimentară pe care o vor transporta cele două maşini, în total fiind vorba despre 8 persoane plus bagajele aferente.
Pe lângă cei doi useri (doamna Teodora Zecheru şi soţul ei) şi echipa promotor.ro formată din doi oameni, în acest voiaj vor mai fi prezenţi colegi de la apropo.ro, go4it.ro şi descopera.ro, alături de fotograful nostru. Cu alte cuvinte, condiţiile vor fi apropiate de cele specifice unei excursii cu familia, cu diferenţa că bagajele nu vor fi aşa de voluminoase ca în cazul unei deplasări de cel puţin o săptămână. Oricum, fiecare maşină va transporta o masă utilă de cel puţin 300 kg, în condiţiile în care masa utilă maximă se cifrează la 445 kg.
Dacă tot am ajuns la mase, să remarcăm faptul că Skoda Roomster 1,4 TDI are o masă proprie de 1.315 kg, în timp ce motorul dezvoltă 80 CP şi un cuplu suficient, de 195 Nm la 2.200 rpm. Deci raportul kilogram / cal putere este unul modest, de peste 16 kg/CP – care depăşeşte 20 kg/CP în condiţiile de încărcare menţionate. Chiar dacă, teoretic, valoarea consumului extraurban este de 4,5 litri, în aceste condiţii devine extrem de greu de atins o valoare aşa de mică. În plus, datorită configuraţiei caroseriei, cu o înălţime de peste 1,6 metri şi o formă specifică vanurilor, Roomster nu se poate lăuda cu un coeficient aerodinamic favorabil.
Traseul propus este destul de reprezentativ pentru drumurile din ţară pe care le facem în mod normal. De la Bucureşti la Piteşti avem parte de circa 100 km de autostradă, cu unele porţiuni degradate, ceea ce ne va împiedica să mergem constant cu o viteză de croazieră economică. După traversarea Piteştiului ne aşteaptă drumuri virajate şi în urcare, care traversează destul de multe localităţi cu limitare de viteză. Valea Oltului este o loterie – dacă prindem o oră "favorabilă" camioanelor, tortul lui Plattner devine o himeră. Putem recupera pe drumurile de viteză spre Sibiu, având şi avantajul că suntem în coborâre.
De la SIbiu la Sighişoara avem parte de drumuri naţionale normale, în timp ce de la Sighişoara la Braşov ne aşteaptă atât tronsoane de viteză, cât şi urcări şi coborâri abrupte. Dinspre Braşov spre Bucureşti, avem atât Valea Prahovei, destul de aglomerată chiar şi în zilele săptămânii, precum şi tronsoane de viteză până la Ploieşti, iar apoi pe DN1. În concluzie, faţă de un drum rapid pe Autostrada Soarelui, traseul ales, chiar dacă nu foarte lung, având în jur de 700 km, ne va pune la încercare. Deşi autonomia teoretică a unei Skoda Roomster 1,4 TDI depăşeşte 1.000 km, datorită rezervorului de 55 de litri, pe noi nu ne interesează că vom face acest tur doar cu motorina din rezervor, ci vrem să consumăm cât mai puţin, în condiţiile unui traseu foarte variat.
Sunt chiar şi câteva reguli de bază care ne pot ajuta în acest sens. În primul rând, trebuie avut grijă la pierderile de putere, ceea ce înseamnă că nu ne vom permite să utlizăm aerul condiţionat, deoarece funcţionarea condensatorul acestuia înseamnă un plus de aproape jumătate de litru consumat la suta de kilometri. În acelaşi timp, orice turbulenţă aerodinamică suplimentară are efecte asupra consumului, deci este necesar să rulăm cu geamurile închise (exagerând, ar trebui chiar să pliem oglinzile laterale, al căror aport la pierderile aerodinamice este semnificativ peste 50-60 km/h…).
Accelerările şi decelerările trebuie făcute gradual, foarte încet, motivul fiind simplu: cu cât pedala de acceleraţie este apăsată mai lent, cu atât procesul injecţiei amestecului de carburant se realizează gradual, fără un consum inutil, cum se întâmplă la acceleraţiile în forţă. Pentru un optim al caracteristicilor de consum şi performanţă, mai este necesar ca schimbarea treptelor de viteză să se realizeze în zona turaţiei de cuplu maxim, care, faţă de alte motorizări diesel, este la 2.200 rpm pentru Roomster 1.4 TDI. Este clar că, la un drum lung, este destul de obositor pentru oricine să trateze pedala de acceleraţie ca şi cum ar avea un ou sub ea sau să fie atent de fiecare dată când schimbă o treaptă de viteză.
Deci, în ce priveşte stilul de condus, va fi necesar ca ambele echipe să şi-l adapteze drastic, orice abatere însemnând creşterea consumului. Dar vom vedea săptămâna viitoare cât de bine am reuşit să punem teoria în practică, alături de cele două maşini Skoda Roomster.