Opel Insignia EcoFLEX 160 – test de consum
Iată jurnalul de bord al primei zile cu Opel Insignia EcoFLEX:
1. Bucureşti: 31 km, 8,1 litri/100 km
- ca de obicei, în traficul aglomerat din Bucureşti este greu să
te aştepţi la un consum mic, mai ales dacă nu ai un stil de
conducere adaptat - în plus, cei 160 CP ai motorului acţionează destul de vivace
pentru ca obiectivul „consum cât mai mic” aproape să fie depăşit de
„condus alert” - consumul urban teoretic este de 6,8 litri/100 km, deci am
obţinut mai mult cu 1,3 litri/100 km (normal pentru traficul
urban)
2. DN1 Bucureşti – Ploieşti: 40 km, 6,4 litri/100
km
- pe DN1, am aplicat un procedeu simplu, pentru a scăpa de
bătăile de cap (şi de buzunar) cu eventualele amenzi: în
localităţi, pilotul automat a stat poziţionat pe 80 km/h, iar în
afara lor nu am depăşit 160 km/h - totuşi, până la terminarea DN1, viteza medie a fost doar de
52,5 km/h, în principal din cauza traficului mai aglomerat prin
Otopeni şi înainte de Ploieşti - faţă de consumul extraurban teoretic, de 4,2 litri/100 km, am
consumat mai mult cu 2,2 litri/100 km – în condiţiile în care nu am
menajat motorul în ce priveşte reprizele şi acceleraţiile
3. Ploieşti – Vălenii de Munte: 44 km, 5,6 litri/100
km
- bineînţeles, spre Vălenii de Munte am luat-o pe centura estică
de ocolire a Ploieştiului, unde am avut parte de un trafic mediu
aglomerat, cu mers în coloană de cele mai multe ori - totuşi, viteza medie a fost una decentă, de 55,3 km/h, în
condiţiile în care nu am depăşit limita legală în localităţi - de această dată, computerul de bord arăta un consum mai mare cu
numai 1,4 litri/100 km faţă de consumul teoretic de 4,2 litri/100
km, în principal datorită faptului că nu am mai utilizat resursele
motorului din plin, condiţiile de trafic obligându-mă la un stil
mai temperat
4. Vălenii de Munte – Nehoiu: 54 km, 5,5 litri/100
km
- pe acest traseu, majoritatea drumurilor au fost mai puţin bune,
astfel că am abordat un stil mai atent de conducere, pentru a
menaja suspensia maşinii - de asemenea, diferenţele de nivel au început să fie mai
numeroase, ceea ce a implicat multiple schimbări ale treptelor - un lucru interesant: doar la intrarea în oraşul Nehoiu, acul
litrometrului a coborât cu un milimetru sub cifra 1, după un
parcurs de 169 km - consumul indicat de computerul de bord a fost cu 0,1 litri/100
km mai mic decât pe tronsonul precedent, în condiţiile în care
drumul a fost liber şi mi-a permis o deplasare rapidă, viteza medie
cifrându-se la 70,5 km/h
5. Nehoiu – Întorsura Buzăului: 46 km, 6,2 litri/100
km
- din nou, traseu cu multe viraje şi diferenţe de nivel mai
accentuate - viteza medie s-a cifrat în jurul valorii de 67,5 km/h, fiind
necesară utilizarea, de multe ori, a treptelor inferioare, a doua
şi a treia pentru urcare
6. Întorsura Buzăului – Covasna: 34 km, 6,6 litri/100
km
- pe acest tronson am obţinut cel mai mare consum mediu deoarece
am ales o scurtătură, pe la Zagon - scurtătură care, de fapt, s-a dovedit un drum aproape
forestier, pe care l-am abordat cu Insignia doar în treptele I şi a
II-a, deci ineficient din punct de vedere al consumului - am recuperat, până la Covasna, pe şosea relativ bună (asfalt cu
multe gropi, porţiuni de drum cu piatră cubică), cu viteză maximă
de 80-90 km/h - la ieşirea din localitatea Covasna, computerul de bord arăta o
viteză medie de 33,6 km/h şi un consum mai mare cu 2,4 litri/100 km
(din cauza „scurtăturii” abordate cu viteză foarte mică)
7. Covasna – Balvanyos: 48 km, 6,0 litri/100
km
- fostele băi Balvanyos au fost punctul terminus al călătoriei
din prima zi, consumul obţinut fiind cauzat de drumul foarte prost,
abordat cu multă atenţie (fiind deja şi noapte) - viteza medie înregistrată de computerul de bord a fost de numai
41,4 km/h, dar măcar suspensia a reuşit să absoarbă lăudabil
denivelările, majoritatea imposibil de evitat
Vezi pe pagina următoare
jurnalul de bord al celei de-a doua zi