Mitsubishi L200 – maşina de serviciu offroad!

În primul rând, Mitsubishi L200 este făcut după o reţetă veche: şasiu separat şi reductor. Caroseria drăguţă este pusă pe un şasiu robust, realizat prin hidroformare – ceea ce înseamnă o rezistenţă mai mare, dar o masă mai mică. Rezistenţa acestuia şi configuraţia caroseriei i-au adus lui Mitsubishi L200 4 stele Euro N-CAP.

Sper să nu ajungem niciodată să vedem vreo stea de genul ăsta pe pielea noastră, dar e bine de ştiut că te poţi baza pe maşină într-o măsură aşa mare.

Reductorul este un termen foarte drag offroaderilor. Însă, în cazul lui Mitsubishi L200, el este doar o parte din sofisticatul sistem Super Select 4WD, cu diferenţial spate blocabil şi inserarea tracţiunii integrale în mers, până la o viteză de 100 km/h. Ce înseamnă Super Select? În primul rând, uşurinţă în manevrare – nu vorbim de butoane, ci de un levier sănătos pe lângă cel de schimbat vitezele. Pe urmă, Super Select face din L200 un căţărător de încredere pe bolovăniş sau chiar pe iarbă, unde limitele sunt date doar de pneurile de stradă.

Dar cel mai bine Mitsubishi L200 se pretează în regim de macadam, unde combinaţia propulsie-suspensii-direcţie-transmisie îl face extrem de jucăuş şi fun de manevrat, mai ales dacă dai de noroaie.

Bine, prin asta încerc, de fapt, să minimizez un minus inevitabil: lungimea de 5 metri a maşinii înseamnă un ampatament mare şi unghiuri de trecere cam mici, mai ales în spate, aşa încât L200 nu prea îi face faţă unui Pajero scurt în offroad extrem. Dar, în rest, unde are spaţiu de desfăşurare, nu îşi face nici un fel de complexe faţă de offroaderele experimentate.

În mod ciudat, chiar dacă cel de la volan are o experienţă mică în domeniu, L200 îl ajută să treacă peste destule situaţii care, la început, par prea dificile. Însă există un dezavantaj psihologic: maşina arată cam bine în faţă la Mall pentru ca să rişti zgârieturi sau lovituri. Mă rog, eu unul consider că un offroader adevărat are nevoie de cicatrici.

Aici este nevoie de mea culpa – L200-le nostru nu a căpătat zgârieturile de pe uşa din spate pe te miri ce traseu desfundat, ci… în parcare, în faţa unui hotel, de vină fiind un stâlp mic de delimitare.

Ok, de fapt vinovat am fost eu, pentru că nu l-am observat, dar aşa mi s-a confirmat concluzia iniţială că e puţin cam dificil de manevrat în spaţii înguste, deoarece nu este simplu să îi estimezi proporţiile, în ciuda oglinzilor mai mult decât generoase şi a suprafeţei vitrate mari.

Pe de altă parte, manevrabilitatea în trafic superaglomerat mă ia întotdeauna prin surprindere plăcut, deoarece, teoretic, o maşină de 5 metri lungime ar trebui să aibă un mare handicap faţă de maşinile normale.

Deja am trecut din offroad în oraş?

Pagini: 1 2 3 4 5