Modelul Civic în 3 uşi din 2004 din materialul de faţă beneficia de un propulsor de bază, de 1,4 litri şi 90 CP. Deloc pretenţios, nici la nivelul performanţelor, dar nici al consumului, acest propulsor se dovedeşte corect în regim urban, dar, în rest, maşina e relativ submotorizată. Câtă vreme nu eşti genul sportiv sau mai agresiv din fire, lucrurile nu sunt deranjante – altfel, cam tânjeşti după motorul de 1,6 litri.
Însă acest Civic în 3 uşi e deja istorie. Acum contează mai mult ce oferă actualul Civic. Iar modelul de faţă era versiunea de top care mai poate fi cumpărată în România, fiind dotată cu motorul de 1,8 litri şi 140 CP cuplat la o cutie automată.
O combinaţie destul de reuşită din punct de vedere al performanţelor, deoarece resursele motorului sunt bine exploatate cam în toate condiţiile. În oraş, maşina este foarte sprintenă, iar schimbarea treptelor e rapidă, oferind multă comoditate şi relaxare. După ce m-am obişnuit cu Aveo automat din testul de anduranţă, Civic 1.8 A/T mi-a dovedit încă o dată că automata e foarte importantă în aglomeraţia urbană.
Însă acest motor, împreună cu automata, face o figură foarte bună şi pe şosea. Nu voi risca acum o comparaţie cu motorul de 1,4 litri de pe Civic-ul mai vechi, deoarece e peste acesta la toate capitolele. Voi spune doar că limitele încep să se simtă peste 120 km/h, unde răspunsul motorului de 1,8 litri este penalizat de cutia automată, cu efecte asupra reprizelor mai lente.
Pe şoselele normale, însă, la viteze uzuale de 100-110 km/h, Civic-ul automat se comportă foarte bine, iar cutia retrogradează chiar prompt când e nevoie de depăşiri mai rapide. Singurul regret este că nu permite schimbarea secvenţială a treptelor, nici de la levierul de la baza consolei centrală, nici de la butoane de pe volan sau padele în spatele acestuia. Păcat, maşina te cam îmbie să te joci cum ai vrea tu cu turaţia motorului pe drumurile libere.
Am rămas surprins de suspensie, care mă aşteptam să fie mai rigidă, dat fiind aspectul mai futurist şi sportiv al maşinii. Civic-ul actual este mai mult comod decât ferm, faţă de celălalt Civic, din 2004, evoluţia modelului din 2010 la nivelul trenului de rulare nefiind majoră.
Modelul actual este mai masiv, mai greu şi mai voluminos, iar inginerii au considerat că doar puţini clienţi ar fi doritori de senzaţii ca într-un Type-R. Aşa încât traseele virajate pot fi parcurse rapid, dar nu vă aşteptaţi la o eficienţă foarte mare. Civicul actual este o maşină normală din punct de vedere al manevrabilităţii, la fel ca precedentul model, în 3 uşi, faţă de care plusează cu sistemul de control al stabilităţii VSC standard.
Noul Civic, din 2012, aici va aduce principalele îmbunătăţiri, în domeniul comportamentului dinamic – japonezii deja ne-au „ameninţă” că noul Civic va oferi o experienţă de condus mai sportivă şi mai antrnantă decât Civicul actual. Aştept cu interes să văd această evoluţie, dar rămân de părere că şi actualul Civic se achită cu brio de nevoile dinamice ale unui client tânăr.
Câtă vreme nu vorbim de fani ai pilotajului sau ai liniuţelor la semafoare, Civic-ul actual rămâne o maşină echilibrată cu acest motor de 1,8 litri, iar, dotat cu automata, Civic e şi foarte relaxant în conducere. În ofertă mai este şi motorul de 1,4 litri, care, faţă de modelul precedent, oferă 100 CP. Totuşi, eu prefer motorul mai puternic, cei 140 CP fiind mai avantajoşi la drumurile lungi.
Interesant, şi noul Civic va beneficia de aceleaşi motoare pe benzină ca şi actualul Civic, dar, evident, cu îmbunătăţiri la nivelul performanţelor şi consumului. Sunt foarte curios dacă se vor simţi diferenţe mari faţă de actualul Civic.
Pe care, dacă nu vreţi să îl cumpăraţi de pe piaţa auto second-hand, mai aveţi ocazia să îl prindeţi încă la dealerii Honda – vedem pe pagina următoare ce şi cum cu preţurile şi discounturile.