1.500 de kilometri cu Mazda6 CD175 prin România – berlina pentru driverii cu suflet

Când au apărut primele imagini cu Mazda6, mi s-a părut o maşină interesantă. După primul contact cu maşina, mi s-a părut reuşită. După primul test mai detaliat, cu motorizarea pe benzină de 2.0 litri şi 165 CP, mi s-a părut chiar faină. Iar acum, după un test mai lung cu varianta diesel CD175, mi se pare de-a dreptul senzaţională.

De ce?

Arată şi urban, şi etno, şi agresiv, şi ravisant… Mazda6 e pur şi simplu frumoasă, oriunde

Mai întâi, Mazda6 arată bine. Nu, nu doar bine, ci foarte bine. E, practic, o maşină frumoasă în adevăratul sens al cuvântului, o frumuseţe care nu-ţi sare în ochi, o frumuseţe plăcută, felină, de damă bine, aristocrată, dar şi modernă, o frumuseţe de pus în cataloage şi care merită premii. Da, Mazda6 e o maşină foarte frumoasă şi nu mă veţi convinge cu nici o altă berlină de clasă medie în acest moment.

Mă bucură foarte mult că japonezii şi-au luat inima în dinţi şi, în ciuda vicisitudinilor, a crizei, a dezastrului de acum doi ani din Japonia şi chiar în ciuda curentului de simplificare a aspectului maşinilor, au făcut un efort de-a dreptul senzaţional şi au aruncat pe piaţă o maşină care arată realmente bine. Îmi place pur şi simplu şi nu simt nici o altă nevoie de a-mi justifica afirmaţia.

La prima vedere, munţii par simpli. Dar ajungi să-ţi schimbi radical părerea după ce îi cunoşti. Metaforă pentru interiorului lui Mazda6, e clar, nu?

Cu interiorul am avut o oarecare problemă încă de când am luat prima oară cunoştinţă cu maşina: prea simplist, mai ales faţă de ce mă aşteptam după ce exteriorul mă impresionase puternic. În plus, plasticele de pe tunelul central par cam ieftine faţă de cele plăcute din bord, iar afişajul climatizării e cam învechit. Şi displayul instalaţiei multimedia, deşi tactil, nu oferă o aşa bună lizibilitate.

Nu ştiu cum ar fi trebuit să arate Mazda6 în interior, dar nu am fost impresionat. Şi e o critică de care se agaţă mulţi la primul contact cu maşina. Din fericire, spaţiul interior e foarte generos, aşa cum te-ai aştepta de la o berlină de 4,8 metri lungime. Iar nivelul de dotări al echipării Revolution (singurul nivel de echipare disponibil pe această versiune de motorizare) e excelent pentru clasa medie.

Serios, care e cea mai faină maşină roşie din parcare? De fapt, cea mai faină din toată parcarea!

Ok, până aici avem o maşină foarte frumoasă, dar cu un interior nu chiar apetisant. Şi un motor diesel care şi el poate fi criticat: cum adică, 2,2 litri cilindree? Păi asta înseamnă un impozit mult mai mare decât al rivalilor care au motoare diesel de 2,0 litri. Iar din cilindreea asta se puteau scoate mai mult de 175 CP. Şi cutia de viteze cu 6 trepte de ce nu are dublu ambreiaj? Şi doar 8,4 secunde pentru 0-100 km/h?…

Recunosc, şi cerebelul meu funcţionează într-o primă fază superficial, ca al multor alţi potenţiali clienţi ale căror aşteptări sunt dictate subliminal de reclame, strategii de marketing, date şi cifre, etc. Într-o societate de consum în care competiţia acerbă şi, în ultima vreme, fără scrupule devine religie, e oarecum normal-bolnăvicios să nu te mai intereseze substanţa.

… cred că las imaginea să vorbească de la sine…

Însă Mazda6, mai ales în această variantă de motorizare diesel, te forţează să ieşi din această lume meschină, să gândeşti ”out of the box” şi să-ţi pui simţurile la lucru. Destul cu gândirea cognitivă şi analiza tăioasă, să lăsăm locul pasiunii şi părţii din creier care se ocupă de creativitate.

Pentru că vă spun cum merge Mazda6 CD175 PE PAGINA URMĂTOARE