Opel Astra versus concurenţa – Interiorul

Pentru Opel Astra,
creşterea de calitate este semnificativă. Materialele sunt
mai plăcute la atins, asamblarea este corectă iar designul
contribuie semnificativ şi el la percepţia generală. Cu
toate acestea, nu totul este perfect, finisările la nivelul gurilor
de dezaburire laterală fiind destul de slabe. Şi să nu uităm de o
mică etichetă galbenă lipită pe spatele capacului volanului, care
se reflecta în ornamentul cromat al acestuia.

În ceea ce priveşte spaţiul oferit, sentimentul în interior este
destul de ciudat. Multitudinea de butoane şi designul care
te învăluie lasă impresia unui spaţiu mic. Dar odată ce te
urci în spate observi că deja nu mai vorbim de o senzaţie, şi locul
pentru pasagerii de pe bancheta din spate este destul de mic, chiar
la nivelul genunchilor.

În contrast, Citroen
C4 graţie parbrizului mult în faţă şi a geamurilor laterale te face
să te simţi aproape ca într-un monovolum. Să nu uităm nici
de spaţiile de depozitare, care practic abundă în modelul
francez. Este adevărat că portbagajul sau spaţiul pentru
pasagerii din spate sunt la un nivel mediu, ca de altfel şi
finisările sau materialele, însă nu trebuie uitat că şi CitroenC4
se apropie de un nou model.

Ford Focus are deja pregătit înlocuitorul, iar
acest lucru îl poţi spune chiar din interior. Criticat încă de la
început pentru o calitate destul de redusă a materialelor din
interior, Focus a încercat să remedieze situaţia la facelift, însă
decalajul faţă de concurenţă este destul de greu de recuperat. În
schimb portbagajul generos, de 396 de litri plus spaţiul
pentru pasageri foarte bun compensează atmosfera din
interior.

Un model care a reuşit să puncteze foarte bine la creşterea
calităţii, mai ales la nivel de marketing, este Renault Megane 3.
Şi asta nu e tot. Portbagajul este cel mai mare din test, de 405
litri, sacrificând însă un pic din spaţiul pentru pasagerii din
spate.

Maşinile grupului VAG îi gratulează în schimb pe aceştia.
Volkswagen Golf 6 şi Seat Leon au printre cele mai mici
portbagaje din test, însă oferă foarte mult spaţiu călătorilor de
pe banchetă. De calitatea materialelor regăsită în
Volkswagen Golf nu prea mai avem multe de spus, este suficient doar
să amintim de pluşul din interiorul buzunarelor din
uşi. Cu toate acestea, volanul din plastic se potrivea ca
nuca-n perete în peisajul general.

De remacat creşterea foarte
mare de calitate regăsită la Leon cu ocazia faceliftului.
Plasticul de pe bord este acum unul moale, butoanele climatizării
şi ale sistemului audio sunt acoperite de o vopsea cauciucată iar
volanul este unul din cele mai bun din test. Deşi atenuată destul
de mult, senzaţia de plastic mult este încă prezentă.

Fiat Bravo a reuşit să rezolve această problemă simplu:
bordul este acoperit dintr-un material care imită fibra de carbon
iar accesoriile sunt realizate dintr-un plastic negru
lucios. Cu toate acestea finisările ar merita mai multă
atenţie. Consola centrală îndreptată spre şofer şi nivelul ridicat
al geamurilor reduc din senzaţia de spaţiu, însă nu foarte mult,
aspectul sportiv fiind sugerat într-un mod evident.

Dacă acesta se regăseşte şi într-un tren de rulare corespunzător
vom vedea în episodul de mâine, unde vom evalua dinamica maşinilor
din test.

Interiorul a fost dintotdeauna
o sursă importantă pentru dezbateri atunci când vorbim despre
maşini. Pornind de la poziţia de condus şi ergonomia
bordului şi terminând cu mult trâmbiţata calitate a materialelor şi
a asamblărilor. Vechiul Opel Astra s-a situat satisfăcător la toate
aceste capitole, chiar dacă a mai avut unele scăpari, precum
comanda aerului condiţionat, care se realiza din meniul
maşinii.

Trendul în ceea ce priveşte interioarele este clar:
inspiraţie cât mai puternică de la modelele mai mari din
gamă. Volkwagen Golf 6 a împrumutat numeroase elemente de
la Volkswagen Passat CC, Renault Megane de la Renault Laguna, Ford
Focus la facelift a venit cu numeroase elemente care aduceau aminte
de noul Mondeo iar Opel Astra este şi el un exemplu cât se poate de
elocvent.

În cazul ultimului model, germanii au reuşit să preia multe
dintre calităţile interiorului de la Insignia, ameliorând
semnificativ capitolele mai puţin fericite. Astfel, în
Astra poziţia de condus este una cu o tentă uşor sportivă,
dată atât de poziţia ansamblului scaun-volan-schimbător de viteze
cât şi de designul elementelor interioare. De la feţele de uşi până
la ceasurile de bord şi consola centrală. Un plus pentru iluminarea
interioară, albă sau roşie, care se regăseşte chiar şi sub tunelul
median.

Volkswagen Golf este un
exemplu de simplitate şi ergonomie, mai ales după ce te
obişnuieşti cu el. Asta pentru că m-am chinuit ceva până mi-am dat
seama cum se aprind farurile de ceaţă. Poziţia de condus joasă şi
scaunele confortabile asigură un compromis foarte bun între
sportivitate şi confort iar ceasurile sunt uşor lizibile şi poate
enervant de simple. De remarcat sistemul audio cu touchscreen, care
punctează foarte bine la capitolul ergonomie.

Francezii au ales cartea futurismului, cu ceasuri de
bord digitale. Reanult, a combinat aspectul clasic cu un
vitezometru central afişat de un ecran cu cristale lichide, care se
ocupă şi de furnizarea informaţiilor legate de temperatura apei sau
de combustibil. Citroen a mers pe varianta radicală, mutând aproape
toate indicatoarele în centru, sub un acoperiş, care suprinzător,
asigură o lizibilitate crescută în orice condiţii. Totuşi, ambele
soluţii suferă de câteva probleme naturale: refresh-ul este
destul de mic la vitezometru iar indicatoarele pentru combustibil
cu foarte puţine gradaţii nu asigură un grad de exactitate
satisfăcător.

Poziţiile de condus în ambele modele din hexagon sunt
îndreptate vizibil spre confort, C4 cu un şezut destul de
ridicat chiar mai mult decât Megane. Climatizarea şi sistemul audio
sunt bine delimitate în bord, şi în plus ambele modele beneficiază
de un satelit de comandă pentru ambianţa sonară a habitaclului.
Pedalierul din Citroen C4 este situat sus, aşa că necesită o
perioadă de acomodare.

În Seat Leon parcă te
scufunzi, linia geamurilor şi poziţia foarte jos de condus
contribuind din plin la această senzaţie. Scaunul cu profil sport
şi volanul pe măsură, chiar dacă puţin mare, asigură cea
mai sportivă poziţie din test, îndreptată spre condus.
Astfel, nu mai iei în considerare faptul că bordul este relativ
„golaş” iar comenzile sistemelor de climatizare şi audio sunt un
pic aglomerate.

Şi Fiat Bravo vrea să atingă tuşa sportivă, beneficiind
de atmosfera caldă, latină din interior, spre deosebire de
răceala teutonă din Seat. Volanul din piele este excelent, consola
centrală e îndreptată spre şofer, scaunele sunt mai mult
confortabile decât sportive însă schimbătorul de viteze putea să
fie mai bun.

Nu în cele din urmă, Ford Focus ar putea fi caracterizat
de un singur cuvânt: corect. Foarte puţine îi poţi reproşa
modelului Ford, poate doar lipsa de pasiune. Pedalierul, volanul,
schimbătorul se află acolo unde te aştepţi şi sunt uşor de
acţionat. Sistemul audio necesită obişnuinţă, însă poate fi
controlat mai uşor cu ajutorul satelitului de pe coloana de
direcţie.