Octavia 1.2 TSI vs. Corolla vs. Cruze

Publicat: 18 05. 2010, 15:20

O
maşină de familie este concepută nu doar pentru traficul urban, ci
şi pentru voiaje lungi, pe şosele sau pe autostradă. Însă în aceste
cazuri vorbim deja de viteze medii mai mari decât ceea ce se
întâmplă în traficul urban, ceea ce poate însemna o corvoadă pentru
motoarele de cilindree redusă.

După ce Octavia ne-a impresionat cât de cât în regim urban, a
venit vremea să vedem dacă acest mic turbo de numai 1,2 litri nu
îşi va arăta limitele la viteze mai mari. După cum spuneam, în
traficul aglomerat din oraş a demonstrat o elasticitate lăudabilă –
dar acest lucru era valabil la viteze şi turaţii mai reduse.

În
cazul unui drum naţional, de pildă, unde se merge cu 90-100 km/h în
medie, lucrurile se schimbă. Nu prea mult, dar mai mult decât
sesizabil. O dată ieşit din oraş, dacă accelerezi mai hotărât,
Octavia 1.2 TSI nu dă semne că ar fi depăşită de
situaţie
. Acceleraţia normală şi schimbatul treptelor până
la 100 km/h sunt normale, ba chiar îţi dau o uşoară impresie de
vivacitate.

Un mers constant la această viteză nu pune deloc probleme, însă
resursele motorului, la reprize, nu sunt chiar cele la care te
aştepţi. Pentru o depăşire rapidă este necesară chiar şi
retrogradarea a două trepte
, micul 1.2 TSI fiind departe
de ceea ce oferă un TDI, de exemplu. Însă este mai convenabil decât
un motor aspirat de cilindree mai mare.

Cum
este cel de pe Cruze, care ajunge fără probleme la 100 km/h, dar
într-un ritm ceva mai puţin alert. Oricum, orice impuls de a mări
tempo-ul este necesar să fie însoţit şi de retrogradare, altfel
apăsarea pedalei de acceleraţie înseamnă o repriză destul de slabă
comparativ cu TSI-ul de pe Octavia.

Din fericire, cilindreea mai mare a motorului de pe Cruze
asigură o progresivitate în cote acceptabile a
acceleraţiei
şi momentele în care să simţi nevoia unui
motor mai puternic sunt mai puţine.

Lucru
care nu se poate spune despre Corolla, cu acest motor de 1,33
litri. Maşina are aproape 1,4 tone, ceea ce, atunci când creşte
viteza, are implicaţii serioase asupra reprizelor.
Practic, Toyota Corolla este mult mai lentă şi mai leneşă decât
Octavia, cilindreea redusă spunându-şi cuvântul la drumurile lungi
şi vitezele de croazieră de ordinul a 100 km/h.

Iar, dacă vorbim de depăşiri, Corolla necesită cel mai
mult efort şi concentrare
, fiind dezavantajată şi de
treptele cu o etajare foarte lungă, în ciuda faptului că vorbim de
o cutie de viteze cu şase trepte. Prin comparaţie, Cruze, chiar
dacă are doar 5 trepte, este net avantajat de cilindreea mai mare a
motorului, în condiţiile unei mase proprii doar puţin mai mici
decât în cazul modelului Toyota.

Trecând în regim de autostradă, oricare dintre cele trei modele
poate adopta un regim de croazieră de 130-140 km/h fără probleme.
Însă cum se ajunge acolo, este altă poveste. Din nou,
Octavia 1.2 TSI este cea mai rapidă şi cea mai lipsită de
stres
când vine vorba de manevre de accelerare sau
decelerare la asemenea viteze.

Un
sprint de la 80 la 130 km/h nu te surprinde, dar TSI-ul este foarte
progresiv – mai mult decât motorul de 1,6 litri de pe
Cruze, care trebuie dus în ture
ca să obţii un efect
relativ similar.

În plus, treapta a şasea de la Octavia îţi permite să te „joci”
cu variaţia vitezei în cazul unui trafic mai aglomerat pe
autostradă, în timp ce Cruze şi mai ales Corolla reclamă
retrogradarea unei trepte pentru a reveni mai repede la viteza de
croazieră după o încetinire.

Un dezavantaj notabil al motorului TSI în acest regim ar
fi zgomotul pronunţat al motorului
, ceva mai strident
decât în cazul lui Cruze sau Corolla, care demonstrează o
insonorizare mai bună.

Marele
avantaj, însă, îl reprezintă promptitudinea mult mai bună a micului
TSI faţă de celelalte două motorizări – promptitudine care păleşte
rapid în cazul încărcării maşinii cu pasageri şi bagaje.

Dar, chiar şi în această situaţie, TSI-ul tot se comportă mai
bine decât micul motor al lui Corolla.

Prin urmare, motorul 1.2 TSI se dovedeşte un pariu
reuşit şi în condiţii de rulaj extraurban
. Atenţie, nu ne
referim la sportivitate, ci la un stil de condus cel mult dinamic,
în concordanţă cu modul de utilizare al unei familiste.

Mai rămâne să vedem dacă succesul dinamic al soluţiei downsizing
îşi merită preţul.