Insignia & Avensis vs. concurenţa – Ep.3: INTERIORUL

VEZI TOATE CAPITOLELE TESTULUI COMPARATIV INSIGNIA ŞI AVENSIS VS. CONCURENŢA

Aşa cum era de aşteptat, precum la exterior, notele pentru interiorul maşinilor sunt marcate de un subiectivism tipic naturii umane. Nu avem pretenţia că deţinem adevărul suprem şi de aceea puteţi observa diferenţe semnificative chiar între notele date de către participanţii la test, care au reuşit să se familiarizeze cu toate modelele într-un timp destul de scurt între aprecieri.

Cu atât mai mult clasamentul va fi diferit de cel al fiecăruia dintre voi. Aşa că încercaţi să-l luaţi ca pe un instrument subiectiv, cu note acordate de oameni care au mers cu toate maşinile din test şi care nu are pretenţia să se muleze pe preferinţele şi antipatiile fiecăruia dintre voi.

Alfel spus, notele obţinute sunt un rezultat al aşteptărilor redactorilor de la fiecare maşină în parte în raport cu situaţia percepută în realitate. Faptul că Toyota Avensis iese câştigătoare în ce priveşte interiorul este un lucru pe care îl aşteptam cu toţii, deci nu ne surprinde, mai ales că vorbim de ultimul model apărut dintre toate din test.

În următorul episod vom vedea cum se comportă la drum aceste berline de clasă medie şi dacă pretenţiile lor premium sunt justificate, din punct de vedere al celor din spatele volanului.

VEZI TOATE CAPITOLELE TESTULUI COMPARATIV INSIGNIA ŞI AVENSIS VS. CONCURENŢA

Premium şi sport. Asta vrea orice producător. Pentru că asta se cere. Nu mai vrea nimeni să-şi bazeze campania de marketing pe o ergonomie foarte bună. Sau printr-un confort excelent. Nu. Cu cât o maşina are materiale mai scumpe şi este mai sportivă, cu atât e mai bună. Sau cel puţin asta consideră majoritatea cumpărătorilor. Însă există şi excepţii.

Până acum câţiva ani, clasa medie era împărţită în premium şi non-premium destul de clar. Din prima categorie aveam modelele Audi A4, BMW Seria 3, Mercedes Benz C-Class, Alfa Romeo 159, Lexus IS, Volvo S40, Saab 9-3 şi Jaguar X-Type. Restul se încadrau în a doua categorie. Dar iată că acestea din urmă au început să aibă pretenţii şi cu ultimele generaţii să încerce să pună accent pe creşterea imensă a calităţiii şi accederea pe o treaptă superioară a statutului. Să le luăm pe rând.

Renault Laguna a avut ca obiectiv clasarea în primii trei la calitate în clasa ei, iar aici ne referim la toată clasa medie. Din păcate pentru ea, în acelaşi timp cu ea sau la o scurtă perioadă după, majoritatea concurenţilor au venit cu noi generaţii, astlfel încât sarcina a devenit dintr-o dată mult mai grea. Citroen C5 a atacat segmentul premium prin dimensiuni, serios crescute pentru a da impresia că deja urcă în clasa mare.

Ford Mondeo s-a debarasat de imaginea prăfuită veche, a venit cu un design nou, multă electronică şi materiale mai bune calitativ în timp ce colega de platformă, Mazda6 a ales calea frumuseţii pentru a-şi asigura apartenenţa la capitolul premium.

Opel Insignia a apelat şi ea la creşterea dimensiunilor pentru o statură mai impresionantă, iar titlul de Maşina anului în Europa vine parcă să confirme saltul imens făcut faţă de Vectra. Honda Accord, precum Insignia, pare să fi preluat numeroase elemente de cultură americană: totul cât mai mare, mai lin şi mai uşor.

Toyota Avensis, pe de altă parte, după ce a ridicat marca Lexus alături de BMW, Mercedes şi Audi, ce reclamă mai bună îşi putea face decât să ne aducă aminte în continuare de rudenia lui Avensis cu fraţii diviziei de lux. În final, Volkswagen Passat CC este acela care a pus cel mai mult accent pe calităţile sale premium, recunoscute în majoritatea testelor.

Şi dacă Passat-ul normal ar fi fost puţin cam bătrân pentru toată această haită de lupi tineri, am decis să vedem cum se situează pretenţiile premium ale noilor veniţi în clasa medie comparativ cu un model care este premium ca la carte. Inclusiv la preţ. Passat CC.

Aşadar, să înceapă comparativul.

Pagini: 1 2 3