Insignia & Avensis vs. concurenţa – Ep.3: INTERIORUL

VEZI TOATE CAPITOLELE TESTULUI COMPARATIV INSIGNIA ŞI AVENSIS VS. CONCURENŢA

Să combini un design reuşit cu o funţionalitate desăvârşită este o treabă grea. Iar maşinile din acest test o demonstrează din plin.

Să începem din nou cu Toyota Avensis. Toate butoanele sunt la locul lor, intuitive, sistemul de navigaţie cu touchscreen are un soft foarte bine lucrat ergonomic, iar totul este plăcut la atingere.Cu toate acestea, designul nu poate fi numit reuşit. Corect poate, dar nu reuşit. Chiar plictisitor aş putea spune.

Există şi mici scăpări, cum ar fi plasarea frânei de mână automată sub volan sau cotiera centrală cu un capac ce culisează spre spate, cu şanse mari să lovească picioarele ocupanţilor banchetei.

La Opel Insignia foarte multe lucruri trebuie învârtite: de la navigaţie şi computer de bord până la volum şi climatizare. Ceea ce nu este rău, însă modul de implementare putea fi mai reuşit.

Ergonomia mişcării prin meniul maşinii nu prea este intuitivă şi necesită ceva timp de acomodare. Butoanele multe, aşezate într-o formă uşor aleatoare vin totuşi cu avantajul că sunt mari şi uşor de acţionat.

Citroen C5 impresionează încă de când te urci în el. Un bord cu totul inedit, iluminat frumos, scaune impresionante, adevărate fotolii, cu o poziţie de condus uşor ridicată, specială pentru scopul maşinii. Dar, deşi arată fabulos, luat la bani mărunţi interiorul modelului francez începe să-şi arate câteva puncte nu foarte puternice. Volanul este unul foarte frumos, te impresionează cu partea centrală fixă, ce asigură o funcţionare corectă a airbagului indiferent de poziţia roţilor, dar montarea butoanelor în acelaşi loc duce la o acţionare greoaie a acestora.

Nici pe consola centrală lucrurile nu stau mai bine, multitudinea de butoane necesitând o perioadă de acomodare. Un aspect interesant este şi faptul că, deşi modelul are o lungime foarte mare, ampatamentul nu este mult crescut comparativ cu vechea generaţie, astfel că fotoliile interioare, dar şi bancheta spate foarte bine profilată, lasă puţin loc pentru picioarele pasagerilor de pe al doilea rând de scaune.

Acelaşi lucru se întâmplă şi la Renault Laguna, spaţiul din spate fiind redus, atât la picioare, cât şi la cap. Modelul francez vine însă cu un volan uşor de utilizat, un satelit de comandă radio ergonomic, ceasuri lizibile şi comenzi puţine şi intuitive. Un plus de ergonomie este adus de exemplu de luminile de întâlnire ce se sting singure atunci când se închide maşina sau pornirea prin apăsarea scurtă a butonului de start.

Honda Accord a venit cu cele mai bune scaune din test, cu un suport lateral foarte bun, mai ales la nivelul umerilor, asigurând un contact perfect cu volanul, chiar dacă acesta din urmă e puţin cam gros şi mare.

Foarte curios este şi levierul cutiei de viteze, cu un băţ foarte subţire şi o carcasă minusculă, dar care, atunci când îl foloseşti, se dovedeşte chiar foarte practic. La un facelift nu ar strica o schimbare a funcţiilor între cele două butoane rotative de la sistemul audio, cel mai mare să preia funcţia de volum.

Un lucru foarte important de remarcat la Honda Accord este abundenţa de spaţii de depozitare accesibile şoferului, în contrast maxim cu restul participanţilor la test, unde cu greu găseşti loc pentru un telefon mobil.

Ford Mondeo, graţie echipării superioare, are ecranul de informaţii montat între ceasurile de bord, ceea ce se dovedeşte o mutare inspirată, uşurinţa folosirii butoanelor de pe volan fiind umbrită puţin de funcţionarea lentă a meniului.

Butoanele aflate pe bord puteau fi puţin mai mari, acelaşi lucru fiind valabil şi la Mazda6, la care această caracteristică este preluată până şi la butoanele de pe bord. La ambele însă poziţia de condus e una foarte bună.

În Volkswagen Passat CC, poziţia la condus este una foarte bună, joasă, cu un volan foarte plăcut la atingere, dar cam mare. Designul este simplu şi ergonomic, chiar dacă plasarea unor butoane pare total negândită. De exemplu, butonul de selectare a modului sport/confort este pus în dreapta schimbătorului de viteze, astfel încât este foarte greu de vizualizat din poziţia de condus.

Având în vedere aspectul exterior de coupe cu 4 uşi, ne-am fi aşteptat ca în interior spaţiul să fie destul de mic, însă, la nivelul picioarelor pasagerilor din spate, Passat CC se situează surprinzător printre primele locuri, alături de Avensis, chiar dacă la nivelul capului nu mai avem aceeaşi poziţie de fruntaş.

În ceea ce priveşte portbagajul, dimensiunile sunt asemănătoare, avantajele fiind date mai mult de tipul soluţiei tehnice alese la partea din spate, haion sau capac clasic.

În urma tuturor acestor considerente, să vedem cum arată clasamentul ProMotor pentru interioarele maşinilor.

Pagini: 1 2 3