Hot-hatchuri turbo familiste: Mazda3 MPS & Skoda Octavia RS

Înainte de a pune contactul ar fi bine să luaţi seama la câteva valori. De exemplu, motorul japonezei, un turbo de 2,3 litri cu injecţie directă, transmite cei 260 CP şi 380 Nm către puntea faţă.

DATE TEHNICE MAZDA3 MPS

DATE TEHNICE SKODA OCTAVIA RS

Ceea ce nu este neapărat ok în realitate, deoarece, la un demaraj brusc, botul se ridică (datorită inerţiei), iar roţile motoare se descarcă. Astfel se ajunge la pierderea aderenţei şi la un "scheunat" al pneurilor de toată frumuseţea, însă prea puţin eficient la plecarea în trombă de la semafor. Mazda3 MPS devine, astfel, un bun exemplu pentru supramotorizarea unei maşini, fiind necesară acomodarea cu răspunsul la eliberarea bruscă a pedalei de acceleraţie. Octavia RS, cu un handicap de 60 CP la putere şi 100 Nm la cuplu, nu este nici ea departe de acelaşi fenomen, însă se comportă mai puţin violent, fiind totodată mai lentă cu peste o secundă la demarajul până la 100 km/h. Iar acest lucru chiar se simte în realitate.

Ce se mai simte este punctul în care turbina începe să-şi spună cuvântul, şuierând relativ ameninţător. În cazul lui Mazda 3 MPS, cuplul motor supune pneurile la grea încercare, dar şi sistemul de control al stabilităţii DSC, în primele două trepte acesta fiind, practic, inutil, dacă cel de la volan este adeptul lui "push the pedal to the metal". Condiţia este menţinerea turaţiei în jurul a 3.000 rpm, zonă în care schimbarea vitezelor poate fi comparată cu loviturile în stomac ale unui boxer de cinci ani: nu sunt cine ştie ce, dar se simt. În plus, japonezii s-au concentrat pe crearea unui sound distinct, atât al motorului, cât şi al sistemului de evacuare, uneori în detrimentul performantelor boxe Bose. Amatorii de turaţii înalte nu vor fi dezamăgiţi de răspunsul motorului, însă eficacitatea la peste 4.500 rpm este mult scăzută faţă de un RX-8, de exemplu.

Octavia nu prea se poate pune cu Mazda3 MPS, în materie de performanţe. Nici măcar Golf GTI, a cărui platformă o preia, nu i-ar putea ţine piept modelului japonez, aşa încât pentru familista cehilor putem vorbi de un comportament onorabil. Avantajul motorului TFSI de pe Octavia RS este răspunsul bun la turaţii joase şi dezvoltarea eterogenă a puterii. Cu alte cuvinte, Octavia RS demarează binişor şi răspunde docil la comenzi, însă fără un feeling anume. Faţă de celelalte variante de motorizare, Octavia RS este clar vivace. Faţă de Mazda3 MPS, Octavia RS este doar o maşină de familie… Lucru accentuat mai ales în cazul traseelor virajate, unde gabaritul serios al Octaviei îi scoate în evidenţă limitele.

A te repezi într-o curbă cu Octavia RS nu este o idee prea bună, deoarece tendinţa de subvirare este accentuată, botul maşinii deviind destul de repede de la traiectorie. Totuşi, redresarea nu pune probleme, nefiind neapărat necesară frânarea. Suspensia o idee mai tare decât la o Octavia obişnuită nu este de natură să ne dea emoţii în ce priveşte ruliul, dar, repetăm, gabaritul (Octavia RS este cea mai voluminoasă dintre hot-hatch-urile enumerate în prima pagină) împiedică maşina să fie agilă în virajele rapide. Un foarte mic plus în manevrabilitatea maşinii îl aduce suspensia independentă pe spate, însă în acest domeniu Mazda3 MPS conduce categoric, deoarece vorbim de configuraţia utilizată pe a doua generaţie a lui Ford Focus.

Interesant, deşi faptul că beneficiază de o putere cam prea mare te face să iei maşina japoneză cu binişorul în curbe, îţi dai seama destul de repede că limitele ei sunt mult mai departe decât te aşteptai. Adică maşina se simte foarte bine în viraje, subvirarea intervenind destul de târziu şi fiind foarte uşor de controlat, atât din dozarea acceleraţiei, cât şi datorită arhitecturii suspensiei independente pe ambele punţi. Se face remarcat şi aportul DSC-ului, însă, pentru of-ul concurenţei, putem alege modul "off", caz în care cel de la volan trebuie să cam scoată la lumină calităţile de pilotaj. Sincer, dacă Mazda3 MPS ar fi fost dotată cu tracţiune integrală, ar fi putut completa cu succes un trio japonez, alături de Impreza STI şi EVO IX – însă aşa, rămâne la stadiul de familistă foarte performantă, dotată în plus cu un diferenţial cu alunecare limitată LSD, care nu este străin de buna repartizare a cuplului pe cele două roţi motrice în curbe. Ca minus amintim greutatea, aproape aceeaşi cu a Octaviei RS, în cazul acelor de păr inerţia resimţindu-se ceva mai mult şi impunând reducerea vitezei.

Un lucru este sigur: ambele maşini te fac să adopţi un ritm alert de conducere, chiar şi când vrei să rulezi economic. Economic? Este un termen puţin cam nepotrivit…Sintagma "maşină sport cu cel puţin 200 CP" ne duce, de obicei, cu gândul la coupe-uri puternice sau cabriolete fiţoase. Dar dacă punem în ecuaţie preţul de circa 20.000 euro, fără taxe, rezultatul tinde spre zero. Există maşini sport de peste 200 CP la preţuri de numai 20.000 euro?

Da, există, numai că, la prima vedere, nu par sportive, ci au un puternic caracter familist. Uzual, pentru că vorbim de maşini din clasele mică sau compactă, sunt denumite hot-hatch-uri, fiind vorba despre modele obişnuite pe care au fost montate propulsoare puternice. Aceste struţocămile izvorăsc din nevoia omului de a avea cât mai multe de la maşina sa – în acest caz, potenţialul client vrea să dea frâu instinctului de pilotaj, dar şi să îi fie satisfăcute nevoile familiste, de spaţiu, confort şi… cheltuieli cât mai reduse. Şi uite aşa aujngem la un portret robot al acestor hot-hatch-uri: compacte, cu patru uşi şi un portbagaj suficient, motoare de cilindree mică, dar cu o putere litrică mare şi modificări minore la partea tehnică.

Pentru că o cilindree mare sau setări speciale ale trenului de rulare sau direcţiei ar aduce cu sine creşteri prea mari ale preţului, este preferată soluţia propulsoarelor supraalimentate. Deci, la caracteristicile de mai sus, mai adăugăm motor turbo, între 2,0 şi 2,5 litri, care să dezvolte cel puţin 200 CP. De fapt, vorbim despre continuarea fenomenului GTI, apărut în anii ’80, a cărui esenţă era "spirit sportiv, dar şi practic, la bani puţini". Spirit care se regăseşte astăzi în curtea multor constructori.

Concernul VAG este cel mai prolific în materie de astfel de modele, graţie propulsorului turbo de 2,0 litri şi 200 CP, care echipează Audi A3 Sportbak, Seat Leon FR, Skoda Octavia RS şi, bineînţeles, VW Golf GTI. Seat este ceva mai şmecher, varianta Cupra a lui Leon dezvoltând chiar 240 CP, în timp ce Golf propune o alternativă cu "doar" 230 CP, denumită GTI Edition 30. Opel Astra concurează cu aceste modele tot printr-un motor de 2,0 litri turbo, în două variante: Sport, cu 200 CP, sau OPC, cu 240 CP. Ford Focus ST şi Renault Megane RS sunt undeva la mijloc, având fiecare 225 CP, însă din motorizări având capacităţi cilindrice diferite: 2,5 litri turbo pentru Ford faţă de 2,0 litri turbo pentru francez. Clubul este închis de Mazda3 MPS, cel mai puternic hot-hatch turbo cu patru uşi, datorită celor 260 CP, dezvoltaţi de un motor de 2,3 litri.

Cu alte cuvinte, destul de multe oferte pentru piaţa noastră, toate având preţurile de bază mult sub 25.000 euro, fără taxe. Pentru a ne face o idee despre ce înseamnă această reţetă, am pus faţă în faţă extremele acestui club: cea mai familistă dintre ele, Skoda Octavia RS şi cea mai puternică, Mazda3 MPS. Soarta a făcut să avem un meci demn de "Men in black" – dar suntem siguri că li se potrivesc mult mai bine alte culori.

Pagini: 1 2 3