Comparativ Duster vs. concurenţa. EP. IV – Duster vs. Yeti

Dacă Skoda Yeti ar fi avut în test motorizarea diesel TDI de 110
CP, am fi putut afirma că era cel mai apropiat model de Duster din
punct de vedere al comparaţiei motoarelor, chiar dacă
TDI-ul cehilor are 2,0 litri, faţă de dCi-ul maşinii
româneşti, care are doar 1,5 litri.

Însă nu a fost să fie. La fel ca Tiguan şi Kuga, TDI-ul
modelului de test Skoda Yeti dezvolta 140 CP, ceea ce
înseamnă că, din nou, din punct de vedere al performanţelor
dinamice sau al consumului nu îşi au sensul comparaţiile.

Aşa că ne vom rezuma doar la manevrabilitatea şi
comportamentul maşinii pe şosea şi în afara acesteia.

În primul caz, Yeti are o rigiditate a suspensiei la
aceleaşi cote cu Tigan, dar pare o idee mai confortabilă.
Oricum, mult mai puţin confortabilă decât Duster sau, mai ales,
Qashqai. Modelul de test nu era ajutat în acest sens nici de roţile
mari, cu jante de 17″ şi pneuri de stradă, cu talon mai mic decât
la Duster.

În schimb, stabilitatea la viteze mari sau în viraje
este clar mai bună la Yeti faţă de Duster, deşi caracterul
subvirator este mai mult decât sesizabil, în ciuda sistemului ESP.
Până la urmă, garda la sol ceva mai redusă, de numai 18 cm, ajută
suficient de mult Skoda Yeti la rularea pe şosele, unde am putea
spune că, deşi este sub comportamentul lui Kuga, se
situează cam la acelaşi nivel cu Tiguan.

Interesantă comparaţia cu Duster în ce priveşte performanţele la
frânare: Yeti este foarte stabil şi eficient, chiar în cazul
frânărilor repetate şi mai puternice, în timp ce la Duster
se remarcă un fenomen destul de neplăcut de pompaj
longitudinal. Maşina românească frânează şi ea suficient
de bine în general, dar tamburii de pe spate contribuie la un
fading accentuat în utilizare intensă.

Cu zgomotul stăm uimitor de bine în ce priveşte Skoda, deşi
Qashqai se dovedeşte mai silenţios la viteze mari, specifice
voiajelor pe autostradă. Însă, faţă de Duster, vâjâitul aerodinamic
al lui Yeti este chiar acceptabil. Cu alte cuvinte, Skoda
nu dezamăgeşte în privinţa insonorizării fonice.

Dacă ieşim de pe asfalt, lucrurile se schimbă. Până acum, Duster
s-a dovedit superior celorlalţi concurenţi în ce priveşte rularea
pe un drum forestier serios, de pildă. Skoda Yeti este cel
mai puţin temerar SUV din cvartetul pe care l-a „provocat”
Duster.

Desigur, se descurcă pe drumurile proaste, cu denivelări nu prea
mari, sistemul 4MOTION făcând faţă cu brio porţiunilor alunecoase,
dar, dacă ne gândim la capacităţile lui Duster în modul „Lock” al
sistemului 4×4, Yeti e clar dezavantajat în offroad uşor,
cel mult mediu.

Prea multe lucruri de spus despre Yeti în afara asfaltului nu
sunt de spus. În condiţii de macadam, fără obstacole mari,
maşina se dovedeşte destul de inconfortabilă faţă de
Duster. În plus, chiar dacă are suspensie independentă pe toate
roţile, la fel ca Tiguan, se întâmplă mai des ca roţile spate să
piardă contactul cu solul, răspunsul amortizoarelor nefiind la fel
de bun ca în cazul vărului german.

Dintre toate maşinile, Skoda Yeti este cel mai mult surclasată
de Dacia Duster, de preferat fiind să nu se încerce accesul
pe drumuri mai grele decât un drum forestier uşor. Şi,
chiar dacă imaginile cu trecerile prin noroaie par spectaculoase,
nu prea recomandăm să intraţi cu Yeti în gropi mari.

Mai trebuie făcută o menţiune: la Yeti, există un buton „Off
Road”, la baza consolei centrale. Nu are ca efect blocarea vreunui
diferenţial, ci pune în funcţiune sistemul de asistenţă la
coborârea rampelor. Duster, în schimb, nu apelează la
asemenea ajutoare electronice, bazându-se pe prima treaptă a cutiei
de viteze, extrem de scurtă (doar 5,7 km/h la 1.000 rpm) şi care
aproape că suplineşte lipsa unui reductor.

Iar acum e cazul să vedem cât de mare e diferenţa de
bani între cei doi concurenţi din Europa de Est.

Pagini: 1 2 3