Megane sub lupa ProMotor timp de 6 luni

Saltul
calitativ este evident. Pe undeva Renault era obligat la acest pas
dacă ar fi dorit ca produsul său să rămână în top 3 al clasei
compacte. Modelul din test se află pentru 6 luni în grija ProMotor,
timp în care dorim să descoperim punctele forte dar şi cele care
pot creşte numărul de fire albe din cap. Este vorba de un Megane
1.5 dCi în echipare Dynamique care are bifat pe lista de opţionale:
ESP – 300 euro, asistenţă la parcarea cu
spatele – 250 euro, aer condiţionat cu reglare
automată pe două zone – 176 euro, sistem audio
Arkamys cu bluetooth şi USB – 200 euro.

ESP-ul îl consider o dotare obligatorie, concluzie la care a
ajuns şi Parlamentul European. Dar până în 2011 când va
deveni dotare standard obligatorie în Europa, poate fi
considerată dotare opţională sau de serie în funcţie de nivelul de
echipare ales. Senzorii spate pot fi consideraţi un moft, dar la o
revânzare mai aduc ceva bani în buzunar. Acelaşi lucru este valabil
şi pentru aerul condiţionat automat cu două zone.

În
schimb categoric recomand unui potenţial client de
Megane 3 sistemul audio Arkamys. În primul rând graţie
conectivităţii bluetooth permite conectarea telefonului şi
descărcarea agendei telefonice, plus apelare vocală. Extrem de
comod în trafic şi te scuteşte de eventuale amenzi „GSM” sau de
eventuale incidente cauzate de neatenţie. Apoi USB-ul face inutil
CD-ul. Un stick de memorie de 2 GB se găseşte la 20-30 de lei în
orice supermarket. Evitaţi astfel aglomerarea torpedoului sau
cotierei centrale.

Sistemul comunică foarte bine şi cu un iPod sau iPhone, chiar
permite rularea fişierelor audio şi prin bluetooth. Recunosc că una
dintre satisfacţiile de până acum este sistemul Arkamiys. Revenind
la interior. Zona din faţă oferă spaţiu din belşug, este aerisită.
Sunt adeptul unei planşe de bord care să nu mă zăpăcească, nu este
vorba de simplitate, ci de ergonomie.

În viaţa de zi cu zi la volan nu am nevoie de milioane de
butoane în habitaclu, nu vreau să îmi „încarc memoria” cu
automatisme inutile. Ca şofer, fie că vorbim de un drum lung sau
scurt, semnalizezi, schimbi posturi de radio, ştergătoare,
temperatura nu o reglezi decât rar, schimbător, eventual
dezabureşti luneta…şi cam atât. Prin urmare găsesc uşor falsă
entuziasmarea în faţa unui habitaclu plin de butoane şi butonaşe,
plăteşti plastic pe care nu îl foloseşti. Să nu mai vorbesc de
oboseala cauzată pe timp de noapte de iluminarea butoanelor sau
eventualelor display-uri. De aceeia apreciez simplitatea planşei de
bord din Megane.

Poate sistemul audio necesită o minimă acomodare în ceea ce
priveşte comenzile, dar o dată învăţate nu mai este o problemă.

Poziţia la volan joasă, iar reglajele permit găsirea uneia
optime. Locurile din spate oferă spaţiu, dar în cazul meu şi a
celor 187 cm ai mei primesc reclamaţii dese că nu este spaţiu
suficient la picioare în spate.

Nici la spaţii de depozitare nu stă rău
Megane, există unul şi în podea la baza scaunului şoferului.
Cei drept mai greu accesibil în cazul în care ai optat pentru
covoraşe de cauciuc. Portbagajul de 405 litri, peste media clasei,
este o altă surpriză plăcută. Şi te poţi bucura pe deplin de
volumul său pentru că este destul de bine structurat.

Pagini: 1 2 3 4