Anduranţa Mondeo
În plus, înainte de a pleca din ţară, am fost cu maşina la service-ul Romcar Motors pentru o verificare. Aceasta a fost urcată pe rampă şi controlată de la scutul motor şi până la ulei. Singura “intervenţie” a mecanicului a fost să completeze cu ulei până la nivelul de maxim – deoarece în fabrică se pune ulei numai până la… “minim”.
Călătoria cu Mondeo la Geneva, de aproape 4.400 km, a fost mai plăcută decât mă aşteptam eu, Sergiu sau Cosmin. Pe Sergiu, spre exemplu, am reuşit să-l “convertesc” să devină fan Mondeo, după ce a recunoscut că în nici o altă maşină de clasă medie nu a mai întâlnit un habitaclu atât de generos şi de confortabil.
Tot la capitolul confort, după ce am stat 18 ore în Mondeo, pot spune că acesta are printre cele mai ergonomice scaune de pe piaţă, martor mi-e chiar spatele meu. Nici măcar noul Mercedes-Benz E-Klasse în versiunea de bază nu are scaune mai confortabile (nu le putem compara, totuşi, cu scaunele cu masaj integrat ale acestuia).
Portbagajul a fost probabil elementul cel mai important al lui Mondeo. Dacă la drumurile “scurte” prin România nu reuşeşti aproape niciodată să umpli până la refuz cei 530 de litri, după un drum de câteva mii de kilometri ajungi să le trimiţi mailuri de mulţumire celor de la Ford pentru că au configurat aşa maşina.
Acum, că a venit primăvara, următorul pas pe lista de priorităţi este schimbarea roţilor de iarnă din tablă cu anvelope pe 16 inci cu roţi din aliaj de 18 ţoli şi anvelope sport. Din păcate, iar va trebui să fiu foarte atent la toate denivelările de pe drumurile Patriei. Partea bună este că temperamentul sport al maşinii va putea fi încă o dată savurat din plin.
Având în vedere experienţa plăcută a drumului până la Geneva, este foarte posibil ca în toamnă Mondeo să fie prezent la Salonul Auto de la Frankfurt, după ce între timp va fi martor, în a doua parte a anului, la ieşirea pe poarta uzinei de la Craiova a fratelui său din "clasa muncitoare" Transit Connect, primul Ford asamblat în România în ultimii 50 de ani.