TEST: Porsche Macan, prim contact în deşertul Marocului. Un tigru numit profit

„Vă rugăm să fiţi atenţi cu maşinile” ne-au spus oficialii de la Porsche în briefingul de dinaintea testelor, „şi să nu săriţi cu ele de pe drum, aşa cum au făcut unii dintre colegii voştri din presa internaţională acum câteva zile”, au continuat ei. Oarecum rupţi de lume, aici, sub soarele african, am aflat abia mai târziu că presarii britanici, care au întotdeauna prioritate asupra rudelor lor mai sărace din Europa Centrală şi de Est, şi-au cam făcut de cap cu maşinile, unele dintre ele fiind aduse cu platforma înapoi în oraş după escapada din munţii Atlas.

Singura legătură dintre stânci şi Macan e asta. Treci pe lângă ele,  nu peste ele, OK?!

Să-ţi faci de cap într-un test cu o maşină al cărei preţ începe din zona celor 65.000 de euro şi ajunge liniştit în zona celor 100.000 de euro, iată ceva tipic britanic. Aşa că noi, fiind români, am ales să fim totuşi mai atenţi cu maşina cu nume de tigru indonezian, şi să nu ne credem într-un offroader pur. Sau într-un tanc, aşa cum s-au crezut, probabil, cei care s-au apucat să sară peste stânci cu ele.

La ce bun, totuşi, un SUV premium compact, în măsura în care mai toate SUV-urile deja existente pe această zonă obţin în mod regulat cele mai proaste recenzii din partea presei auto, tocmai pentru că nu reuşesc să împace bine nici dorinţele de off-road ale şoferilor entuziaşti, nici cerinţele de spaţiu, nici cele de agilitate? Ei bine, asta am încercat să aflu la acest test de prim contact, alegând cea mai „cuminte” versiune de test, şi anume Porsche Macan S, una dotată cu jante de 19 inci, cât să fim siguri că nu ne rupem spatele din cauza roţilor cu talon minuscul care nu cadrau absolut deloc cu macadamul pe care urma să mergem în munţii Atlas de la orizont.

În ţara măgăruşilor care abia se mişcă sub soarele dogoritor, Macan e o nălucă

Prima impresie legată de interiorul lui Macan este că avem un nou lider în privinţa a ceea ce înseamnă premium, ba chiar lux, pentru un SUV compact. Pielea de pe bord, scaune şi chiar plafon, elementele cromate, chiar şi plasticele de la bord sunt toate de o calitate mult superioară celei întâlnite pe concurenţii germani obişnuiţi. Pur şi simplu nu am găsit ceva care să mă deranjeze, pentru că Porsche n-a precupeţit niciun material, nicio tuşă de design şi niciun efort de asamblare, astfel încât efectul general este WOW. Inclusiv pe partea practică am remarcat că Porsche ştie să îmbine designul elegant cu utilitatea, lucru rar la maşinile care pun accentul pe modul în care arată.

Regesc. Atât.

Confortul asigurat de scaune este regesc, poziţia la volan ţi-o reglezi cu foarte mare uşurinţă, iar pasagerii din spate au suficient loc pentru cap, umeri şi coate – chiar dacă e mai mic decât Cayenne, nu a făcut compromisuri prea mari cu privire la spaţiul interior. În cotiera centrală încape un aparat foto compact, iar în torpedou şi locurile de stocare din uşi poţi depozita suficiente lucruri specifice unei călătorii la drum lung. În fine, sistemul multimedia este la nivelul la care ne-a obişnuit Porsche, nu o să insist prea mult pe seama lui. Pe scurt, eşti răsfăţat din toate punctele de vedere. Aş menţiona drept minus designul consolei centrale, în special partea de sub ecranul color, care arată cam trist, prea clasică.

E loc pentru 2 adulţi care să stea comod în spate. Al treilea e de prisos

Macan S este cel mai „cuminte” tigru din menajeria Porsche, cu doar 340 de CP sub capotă şi un cuplu maxim de 460 Nm. Când zic „cuminte”, ţin totuşi să menţionez că puiul ăsta de felină prinde suta cu plecare de pe loc în 5.4 secunde, iar dacă îi pui şi pachetul Sport Chrono, în doar 5.2 secunde!! Iar dacă tot am vorbit de cei „doar” 340 CP, să spun că ei sunt disponibili integral între 5.500 şi 6.500 de rpm, iar cuplul ăla de două ori cât al unui SUV compact obişnuit este disponibil şi el, tot integral, într-o plajă de turaţii care începe de la 1.450 rpm şi se termină abia la 5.000 rpm?!

În funcţie de gusturile tale pentru sportivitate sau cuplu monstruos, poţi alege şi între Macan S Diesel, care are doar 258 CP dar oferă 580 Nm la 1.750 rpm, sau Macan Turbo, care scoate 400 de tigri din V6-le de sub capotă, cuplul maxim fiind de 550 Nm la 1.350 rpm… Primul e cel mai lent, cu 6.1 secunde necesare unui sprint 0-100 km/h, în timp ce al doilea e pur şi simplu feroce, cu cele 4.6 secunde necesare pentru a face acelaşi lucru…

Şi cu asta am răspuns la întrebarea „e un adevărat Porsche?”. Este, domnule, este!

Cum spuneam, am ales versiunea care are totuşi, cel mai mare sens pentru un SUV compact. Cea cu roţi de 19 inci şi un motor pe benzină suficient de puternic pentru a te distra copios oricând vrei, fără să uiţi că eşti într-un Porsche şi fără să te deranjeze mirosul de motorină atunci când ieşi din maşină. Vezi tu, maşina asta e cu 200 de kilograme mai uşoară decât un Cayenne 3.6 V6 (care costă cu doar 2.000 de euro în plus, apropo, dar revin pe subiect), dar mai ales opune mult mai puţină rezistenţă la înaintare, aşa că absolut toate reacţiile ei sunt halucinant de rapide. Poate tocmai de-aia e mai rapidă cu 2.3 secunde decât Cayenne-ul corespunzător!!

Bun, suficiente vorbe despre cum stă Macanul pe hârtie. Să vedem ce se întâmplă atunci când îi dai blană pe şoselele africane. Dar asta, în pagina următoare…

Pagini: 1 2 3