Testul meu cu Renault Kadjar a avut loc în regiunea semideşertică aflată la sud de munţii Pirinei, la circa 80 de km de Zaragoza – o zonă care mi-a amintit de Dobrogea, într-o anumită măsură. Francezii ne-au pregătit un traseu care a combinat autostrada cu drumurile naţionale şi drumurile pietruite, pentru a vedea cât de confortabil rămâne Kadjar în toate aceste situaţii, dar aş putea spune că mi-au cam lipsit gropile româneşti şi drumurile de ţară de pe la noi pentru a vedea efectiv ce poate această maşină.
Chiar şi aşa, pot raporta primele impresii, care sunt în mare parte pozitive, deşi există şi câteva bemoluri în muzica noii oferte de la Renault.
Design şi calitatea materialelor şi asamblării
Designul a plecat de la o schiţă a unui român, asta merită amintit, iar felul în care arată maşina e un mare atu, mai ales într-o perioadă în care lumea se uită foarte atent la design. Forme puternice, sportive, moderne, pe scurt, greu să nu-şi placă ceva la Kadjar în privinţa modului în care arată. Luminile de zi cu LED dau un contur foarte agresiv maşinii, iar jantele sunt senzaţionale.
Calitatea asamblării este şi ea un mare pas înainte pentru Renault – dacă la exterior mai avem spaţii inegale între diferitele părţi ale caroseriei (în special în spate), la interior nu se aude niciun scârţâit, iar atenţia la detalii, mai ales în echiparea de top Intense, frizează zona premium. Cusăturile duble şi modul în care sunt îmbinate diferitele părţi ale bordului ne arată că Renault a învăţat ceva din plângerile cu privire la „greierii” modelelor precedente.
Superbe. Totul e să reziste şi la tăvăleală
Calitatea materialelor este cu mult peste ce ne-a obişnuit Renault, iar aici pot raporta un mare plus – avem plastice moi, chiar dacă puţin ruguoase – pe bord şi panourile de uşi, iar puţinele zone în care s-a folosit plastic mai tare sunt finisate într-un mod care e foarte plăcut la atingere. E o veste bună nu doar pentru simţul tactil, cât şi pentru cel auditiv – greu de crezut că aceste materiale vor mai scârţâi la câteva luni de utilizare.
Per total, aşadar, un mare pas înainte pentru Renault, iar responsabilii de calitate ne-au asigurat că tendinţa va continua şi pe următoarele modele – dacă la Captur ne plângeam de plastice prea tari, deja la Kadjar nu mai putem face acest lucru. Evident, rămân împărţite părerile cu privire la combinaţia textil – piele din echipările superioare (mie îmi plac, altora li se pare o combinaţie prosop – piele), dar dacă optezi pentru piele completă, nu vei putea face distincţia dintre un interior de SUV premium şi cel de pe Kadjar!
Spaţiu interior, dotări şi atmosferă la bord
Kadjar este un SUV compact în toată puterea cuvântului. Din acest motiv, spaţiul este generos pentru patru adulţi sau suficient pentru cinci. Am apreciat spaţiul suficient de mare pentru cap atât în faţă, cât şi în spate (unde doar persoanele care au peste 1.90 metri înălţime ar putea avea ceva probleme), dar şi pe cel pentru genunchi – în special în spate nu ai senzaţia că eşti într-un crossover (de fapt, SUV compact în toată regula), ci într-unul de clasă superioară.
Mai presus de toate, Renault a adăugat şi soluţii de modularitate preluate de pe monovolume – bancheta din spate se rabatează prin tragerea unor manete din portbagaj, cârligul de remorcare se extinde tot prin tragerea unei manete din portbagaj, iar portbagajul însuşi se poate împărţi după voie prin cele două bucăţi de mochetă dură care îţi vor păstra cumpărăturile la locul lor, fără a le mai permite să se plimbe prin spaţiul de bagaje. Acesta din urmă este, la rândul lui, generos (527 litri), şi poate fi extins pentru a înghiţi obiecte şi mai mari, pe o platformă relativ plană (se poate rabata şi scaunul pasagerului, la nevoie).
Încap destule, iar împărţirea spaţiului de bagaje e uşoară. Bancheta din spate se rabatează premium, prin tragerea unor manete din portbagaj
Renault a revenit la ceea ce ştie mai bine, şi anume spaţii de stocare bine dimensionate în uşi, cotieră (ai impresia că acolo e un tunel spre China, încape o sticlă de 1.5 litri fără probleme), dar şi torpedou (cu puţin efort, încape o sticlă de 2 litri). Am apreciat şi spaţiul pentru telefoane mobile situat imediat sub consola centrală – în sfârşit o maşină în care nu-ţi este teamă să pui telefonul în afara suporturilor de pahare, pentru că este bine reţinut în spaţiul dedicat smartphone-urilor.
Conectivitatea e de zile mari, iar ecranul color tactil de pe bord, cu sistemul R-Link 2, îţi permite, în funcţie de ţară, să beneficiezi de pe urma a tot ce e de ultimă oră în materie de multimedia. Am apreciat cele două prize USB de sub consola centrală, precum şi uşurinţa şi rapiditatea cu care funcţionează ecranul central. Nu am apreciat defel poziţionarea prea joasă a acestuia, scuza celor de la Renault fiind că, dacă l-ar situa mai sus pe bord, te-ai apleca prea mult ca să îl acţionezi. Nu sunt de acord, sunt maximum 2 centimetri în plus cu care trebuie să-ţi lungeşti manevra, în schimb vei păstra ochii mult mai aproape de drum. Compensează întrucâtva foarte bunul ecran digital din spatele volanului, care afişează informaţii de la computerul de bord, dar şi de la navigaţie, într-un sistem uşor de înţeles şi de manevrat.
De apreciat şi mânerul pentru off-road îmbrăcat în piele, cele două prize USB, precum şi spaţiile de stocare inteligente
Atmosfera la bord este relativ sobră, din cauza culorilor închise ale tapiţeriei de piele şi a panourilor de bord relativ simple şi fără fantezii de design. Regret faptul că nu poţi alege o tapiţerie mai deschisă la culoare (în stilul Renault, iar nu al maşinilor japoneze). Totuşi, aventura îşi face simţită prezenţa atât prin mânerul de off-road pentru pasagerul din dreapta, situat sub consola centrală, cât şi prin diversele indicatoare digitale de pe ecranul TFT aflat în spatele volanului, care-ţi indică, după caz, direcţia de mers sau chiar modul în care intervine sistemul 4×4 (după caz). Se poate opta şi pentru pavilionul din sticlă, dar eu te sfătuiesc să nu, pentru că e fix şi nu-l vei folosi mai deloc – se face ca o seră când e soare, iar când e noros şi rece, circulă curenţi reci pe sub el.
În fine, în dotarea cu sistem de sunet hi-fi Bose, ai parte de plăceri auditive pe măsura fabricantului, însă fără a fi ceva deosebit de demn de apreciat, ci doar decent pentru banii daţi pe el.
Per total, un interior cu aer nu neapărat familist, ci cu tente premium în echipările superioare, dar foarte bine pregătit să facă faţă necesităţilor unei familii. Iar din ce am pipăit şi pus la încercare, pare a fi şi rezistent în timp!
Pe pagina următoare, despre ţinuta de drum a lui Kadjar.