G37S Coupe
Linia exterioară nu prea dă de bănuit, poţi spune despre G37 sau 37S Coupe că er fi cel mult un GT, unul elegant care nu ar arăta prea bine aruncat pe viraje. La interior ai o oarecare senzaţie de deja-vu, parcă ceva îţi aduce aminte de Nissan 350Z, dar mult mai luxos.
Poziţia la volan este perfectă, scaunele sunt ceva mai bune pentru că oferă şi ajustarea suportului lombar şi al lăţimii şezutului. Practic îi comanzi scaunului să te îmbrăţişeze, reglezi oglinzile, porneşti motorul şi speri să nu îţi transpire palmele pe volan….pentru că am uitat să menţionez, am optat pentru versiunea echipată cu o cutie manuală cu şase trepte.
Mai trebuie menţionat şi faptul că pedalierul este excelent pentru heel and toe, lucru recomandat pe alocuri. Nu este plăcut să blochezi puntea spate pe vreo retrogradare mai curajoasă… te poţi trezi afară şi fără a şti de ce.
Plăcut, parcă maşina trage altfel, este mai violentă, aceiaşi 320 CP sunt mult mai fioroşi acum. Şi electronica este setată interesant, nu intervine brutal, se joacă atât cât să îţi lase impresia că eşti pilot.
Poţi renunţa la asistenţa electronică şi descoperi o maşină cu un şasiu extraordinar, cu o distribuţie a maselor bună, o maşină extrem de neutră pe viraje. Mă aşteptam la o tendinţă ceva mai pronunţată subviratorie, şi asta pentru că avem în faţă un V6 de 3.700 cmc.
Nici pe departe, iar atunci când devine supraviratorie, totul este progresiv, poţi anticipa şi controla elegant totul.Dacă alegeţi cutia automată cu 7 trepte, ţineţi minte că nu mai aveţi o maşină sport ci un GT cu valenţe puternic sportive. Cutia este o idee cam lentă pentru potenţialul ansamblului.
Au fost câteva momente de delir pe drumuri întortocheate din Franţa, ceva fum din gume, la un moment dat şi frânele au dat ceva semne de oboseală, dar fireşti, copilul de la volan se credea pe PlayStation.