Renault Clio RS facelift – test în RO

… asta e menirea lui Clio RS: să ofere senzaţii de pilotaj mai accesibile ca niciodată. Dacă la interior am prezentat deja poziţia de condus foarte bună, mai trebuie să vă relatăm şi comportamentul noului model pe curbele de pe Transfăgărăşan. Traseul cred că îl ştie toată lumea, configuraţia este savuroasă, însă calitatea drumului până acolo e moartea pasiunii.

Din fericire, porţiunile de urcare pe ambele părţi ale muntelui se află într-o stare bună. Renault Clio RS este făcut pentru a devora fiecare curbă, oferindu-ţi plăcerea de a căuta nestingherit limita trenului de rulare excelent configurat. ESP-ul intră relativ târziu, iar subvirarea este uşor de corectat cu o direcţie electrică precisă şi uşor de utilizat, chiar dacă feedbackul mai poate fi îmbunătăţit.

Aderenţa oferită de pneurile Continental este sesizabilă nu doar în curbe, dar şi în momentul frânării, sistemul preluat de la Megane RS asigurând o oprire foarte rapidă a maşinii.

În ceea ce priveşte consumul, are vreo relevanţă dacă vă spun că am avut afişate pe computerul de bord la consumul mediu (da mediu, nu instant, şi pe distanţe de câţiva kilometri) valori de la 3,3 la 28,8 l/100 km?

Cutia de viteze cu şase trepte este acţionată foarte precis şi are rapoarte foarte scurte, dar care oferă câteva avantaje interesante: în primul rând acceleraţia este fulminantă, iar în al doilea rând permite o exploatare foarte elastică a motorului de 2.0 litri şi 203 CP. De exemplu se poate rula în treapta a 6-a la doar 50 de km/h, de unde se poate accelera fără a sesiza vibraţii neplăcute. Partea mai puţin bună este că la mersul pe autostradă consumul poate atinge valori destul de mari.

În traficul de zi cu zi, confortul oferit de suspensie este bun, fără a afecta în mod iremediabil sănătatea ocupanţilor, lucru pentru care tratarea zilnică în porţii semnificative de Clio RS este posibilă.

Dacă ai în primul rând banii să o cumperi. Şi acum ajungem la buget.

Pagini: 1 2 3