Primele impresii de la volanul lui Opel Mokka, proaspătul crossover Opel

În cadrul testului de presă din Germania am avut la dispoziţie două versiuni Opel Mokka: una pe benzină, beneficiind de motorul turbo de 1,4 litri şi 140 CP, având cutie de viteze manuală cu 6 trepte şi find asociată cu tracţiunea integrală 4×4; respectiv una diesel, cu CDTi-ul de 1,7 litri şi 130 CP, având de asemenea o cutie manuală cu 6 trepte, dar cu tracţiune doar pe puntea faţă.

Versiunea 1.4 Turbo 4×4

Motorul turbo de 1,4 litri este acelaşi de pe Astra, având un cuplu maxim de 200 Nm. Nu e neapărat o valoare entuziasmantă, dar avantajul este că se obţine pe o plajă largă de turaţii, între 1.850 rpm şi 4.900 rpm.

Ceea ce îi conferă în primul rând un răspuns liniar în acceleraţiile susţinute, iar retrogradările rapide nu fac motorul să-şi ”piardă suflul”. Pe de altă parte, cei 140 CP nu fac minuni dacă te grăbeşti, din cauza masei de peste 1,4 tone, iar apoi din cauza aerodinamicii, suprafaţa frontală mare simţindu-se clar la viteze de peste 80 km/h.

Aşadar, Mokka dotată cu acest motor nu poate fi numită crossover sportiv, dar reuşeşte să fie rapidă în condiţii normale. Cutia manuală atât trepte lungi, cât şi curse lungi ale manetei. În plus, sunetul motorului se dovedeşte plăcut, având o uşoară tentă sportivă, iar la retrogradare elasticitatea acestui turbo este de un real ajutor.

În ce priveşte sistemul de tracţiune AWD (all-wheel drive), vorbim, evident, de o soluţie tehnică foarte simplă: în mod normal, tracţiune se face pe roţile faţă, dar, la sesizarea tendinţei de derapare a punţii faţă, cuplul motor este transmis şi spre puntea spate, ajungându-se la o proporţie de maximum 50:50 faţă:spate.

Chiar dacă e o soluţie simplistă, inginerii Opel pretind că au lucrat intens la componentele electronice şi la optimizarea senzorilor şi a sistemului electronic TTD (Torque Transfer Device). În practică, vremea nefavorabilă a creat condiţii bune de testare a maşinii pe carosabil umed, unde nu am sesizat probleme de păstrare a aderenţei, nici la peste 160 km/h (atenţie, vorbim de Autobahn!).

Totuşi, nu recomand abordarea unor trasee noroioase, sistemul AWD fiind gândit ca un factor suplimentar de siguranţă, lucrând împreună cu sistemele electronice şi asigurând o securitate crescută pe timp de ploaie sau pe şoselele înzăpezite. Un lucru de menţionat este faptul că toate componentele sale însumează doar 65 kg, ceea ce ajută la scăderea consumului de combustibil.

Versiunea 1.7 CDTi

Din nou, vorbim de un motor cunoscut de pe Astra. Un diesel care, în cazul testului de prim contact, nu era combinat cu tracţiunea integrală, deşi cei interesaţi au la dizpoziţie şi această variantă AWD.

În cazul lui Mokka, dieselul asociat cu o cutie manuală cu 6 trepte face o figură foarte bună, demonstrându-se mai viguros decât motorul turbo pe benzină, în principal datorită cuplului motor maxim mai bun, de 300 Nm.

Însă acesta e obţinut pe o plajă foarte redusă de turaţii, între 2.000 şi 2.500 rpm, aşa încât este uşor de sesizat că peste 3.000 rpm începe să se plafoneze. Ceea ce înseamnă că, într-un stil mai alert, va fi necesară utilizarea intensivă a schimbătorului pentru a merge cât mai eficient.

Ca nivel de zgomot, CDTi-ul nu pune probleme, ba chiar am remarcat că la viteze mari e cam la acelaşi nivel de zgomot cu turbo-ul pe benzină. În regim urban, însă, am simţit nevoia să dau sonorul radio-ului mai tare. În general, maşina se dovedeşte agreabilă cu acest diesel, în primul rând datorită răspunsului foarte bun la turaţiile medii.

Despre consum nu mi-am făcut nici o idee fundamentată (am mers în principal pe autostradă), dar Mokka diesel pare să fie o maşină decentă, care va menaja buzunarul proprietarului. În circa 100 km la viteze susţinute computerul de bord mi-a arătat o medie de circa 6 litri/100 km, convenabil pentru 130 CP ”hrăniţi” cu motorină.

Manevrabilitate, stabilitate şi confort

Deşi Opel Mokka e o maşiă germană, confortul oferit de suspensie este mai bun decât mă aşteptam. Amortizarea denivelărilor este seacă, dar nu inconfortabilă, suspensia dovedindu-se suficient de elastică.

Cu toate acestea, ruliul nu este exagerat, deşi se simte foarte uşor, dată fiind poziţia înaltă de condus (chiar şi cu scaunul coborât la maximum). ESP-ul intervine discret, iar direcţia asistată electric oferă o precizie bună, chiar dacă se simte cam moale pentru firile mai dinamice.

Credeam că înălţimea măricică a maşiii îi va afecta comportamentul mai mult în curbe, dar Mokka se comportă chiar bine în virajele luate mai în forţă. Totuşi, înălţimea maşinii se face simţită în condiţii de vânt puternic lateral, când e nevoie de corecţii permanente în volan pentru menţinerea direcţiei.

Per ansamblu, Opel Mokka are un comportament rutier normal, care pune accentul pe siguranţă, iar apoi pe confort, caracteristicile sportive fiind mult diminuate. Din ce mi-am dat seama la acest prim contact, Opel Mokka nu-i va dezamăgi pe cei care nu exagerează, încadrându-se în limitele unui condus civilizat.

Cât costă şi care sunt caracteristicile tehnice ale lui Opel Mokka, pe pagina următoare

Pagini: 1 2 3