LIVE. Test în premieră: BMW i8, maşina care schimbă fundamental segmentul premium

Dacă primul contact vizual cu maşina te impresionează, atunci când începi în sfârşit să o pipăi şi să intri în habitaclu, lucrurile se precipită. Asta, pentru că ai de-a face cu un supercar, iar caroseria din CFRP (Carbon Fibre Reinforced Plastics) este atât de voluptuoasă, încât îţi vine să o mângâi.

Voluptuoase, dar trebuie să o întreţii cu grijă – multe locuri ascunse care vor aduna praf…

La interior, BMW a ales să nu joace aceeaşi carte super-eco din i3, aşa că avem totuşi materiale de foarte bună calitate, de la pielea de pe scaune, la plasticele moi şi arătoase din restul habitaclului. Evident, vorbim de un supercar 2+2, aşa că locurile din spate vor fi dedicate mai degrabă bagajelor, pentru că portbagajul este minuscul şi nu încape în el decât o geantă de voiaj şi încărcătorul electric al maşinii.

Piele moale, scaune care te îmbracă, poziţie suprinzător de „normală” la volan

Poziţia la volan e surprinzător de înaltă pentru o maşină sport – mă aşteptam să fiu mai „îngropat” în scaun, însă oricât de mult l-am coborât, m-am simţit ca într-un BMW Seria 3 obişnuit. Asta nu e prea bine… Ceea ce e, totuşi, bine, e faptul că maşina rage încurajator atunci când o calci pe coadă, spulberând atmosfera eco-friendly de la bord cât ai zice 0-100. Iar asta o zici în 4.4 secunde, pentru că ai sub tine o combinaţie de motor termic de 1.5 litri şi 231 de cai şi motor electric de 131 de cai. 362 de cai-putere, aşadar, cu care să te tot joci!

Cum se conduce un BMW i8?

Unii din presa britanică au comparat-o cu 911. În afara datelor dinamice, nu înţeleg de ce au făcut asta, pentru că BMW i8 este cât se poate de diferită, atât de 911, cât şi de Tesla S. Acceleraţiile sunt fulminante, însă senzaţiile pe care ţi le oferă maşina nu sunt extreme, hardcore sau brutale. Dimpotrivă, totul se desfăşoară lin, doar indicatoarele digitale de bord arătându-ţi că eşti deja cu mult peste viteza legală de autostradă în timpul care în mod normal abia ai fi ajuns la 60 km/h.

Pe viraje, BMW i8 e năucitor, aşa cum îi şade bine unei supersportive

Trenul de rulare este ferm şi trecerea peste denivelări zguduie întrucâtva maşina, însă călătoria rămâne una confortabilă, mai ales datorită scaunelor excepţional de bine profilate. Asta îţi va permite să abordezi şi virajele cu foarte mult aplomb, iar centrul de greutate foarte jos te va ajuta să te joci cu i8 aşa cum ai face cu orice maşină supersport – însă totul rămâne mereu sub control, iar faptul că în modul Sport ai de multe ori ambele motoare în acţiune te face să te bucuri de senzaţia de control perfect a unei maşini 4×4. Da, iubitorii de drifturi vor fi dezamăgiţi, însă i8 nu li se adresează, să fim serioşi.

Cumva, nemţii au reuşit să scoată un zgomot foarte plăcut din cei trei cilindri ai motorului de 1.5 litri pe benzină, şi să-l amplifice (fie prin difuzoarele de la bord, fie prin evacuare), astfel încât acceleraţiile cu pedala la podea, în special în modul Sport, se aud minunat – iar retrogradările se aud de-a dreptul glorios, ca şi când sub capota (spate) nu ai avea un motor de doar 3 cilindri!. Da, nu vei avea extazul unui V6 sau V8, dar e absolut suficient încât să te determine să pleci de pe loc ca un dement. Cuplul instantaneu al motorului electric, de 250 Nm, ajută aici, dar nici cei 320 Nm ai motorului de 1.5 litri turbo nu sunt de lepădat!

Dimpotrivă, i8 e maşina perfectă pentru ucis pietoni atunci când merg în modul complet electric… 🙂

Direcţia e puţin mai moale şi indirectă decât aş fi vrut, în special cei care au condus cu direcţia activă de la BMW vor şti la ce mă refer: maşina virează excelent, dar, din nou, nu e hardcore, e cât se poate de civilizată. De aici şi dificultatea de a-i face spatele să joace. Însă i se potriveşte filosofiei generale a maşinii, aşa că n-am nimic de spus în plus.

Discuţia dintre cele două motoare (termic pe puntea spate şi electric pe puntea faţă) este una silenţioasă, astfel încât dacă nu îţi afişezi pe tableta centrală modul care îţi arată ce motor intervine pentru a deplasa maşina, nu vei şti defel dacă rulezi cu motorul electric, cu cel termic, sau cu amândouă.

Indiferent cum o faci, şoselele virajate din Lombardia sunt perfecte pentru i8

Surprinzător pentru mine e faptul că BMW i8 nu are un Charge mode în timp ce rulezi, ca la Porsche Panamera Hybrid, adică un mod în care din puterea motorului pe benzină să se încarce complet bateria, indiferent dacă frânezi, accelerezi sau mergi la ralanti. Aici, avem doar un mod e-Drive, care îţi oferă o autonomie de maximum 35 de kilometri în regim complet electric, un mod Eco Pro, care favorizează încărcarea bateriei şi rularea cu cât mai puţine emisii de CO2, dar şi un mod Comfort, care îmbină ce e mai bun de la cele două motoare şi acţionează generatorul de pe puntea spate ori de câte ori este posibil, pentru a încărca bateriile.

Din acest motiv, reîncărcarea acestora după ce ai ieşit din oraş, în cazul în care ai rulat exclusiv electric, durează mai mult, eu nereuşind să le reîncarc complet după 60 de km de autostradă, cum ar fi fost cazul la Panamera Hybrid. E o soluţie la care BMW a apelat pentru că cilindreea motorului termic este mică şi cel mai probabil s-ar fi simţit o intervenţie mai abruptă a generatorului asupra puterii motorului şi a dinamicii maşinii. Chiar şi aşa, ai mereu la îndemână suficienţi kilometri în regim hibrid sau full electric pentru a putea reduce foarte mult consumul.

Ce poţi face însă pentru a încărca rapid bateria e să comuţi în modul Sport şi să nu accelerezi des ca un nebun. Asta va economisi energia bateriei, iar maşina va încărca acumulatorii destul de repede. E puţin ciudat ca sistem ales, dar funcţionează! În fine, dacă însă mergi pe drumurile zilnice, computerul maşinii va şti cum să gestioneze corect cele două motoare şi generatorul care alimentează bateriile, astfel încât să ai mereu la dispoziţie cel puţin câţiva kilometri de autonomie full electric, suficienţi pentru a traversa oraşul.

Viitorul este deja aici şi se numeşte BMW i8. Oamenii din fundal aprobă!

Despre acesta din urmă, numai de bine – rulând cu viteze mari şi reprize dese de accelerare pe autostradă, am „reuşit” un 7l/100 km, dar trebuie să ştiţi că acesta scade mult în oraş, tocmai pentru că acolo se merge preponderent electric. Asta e doar una dintre bucuriile mersului cu un hibrid plug-in. Pentru un utilizator obişnuit de i8, cei 35 de kilometri de autonomie vor fi absolut de ajuns pentru deplasările zilnice cu ZERO consum de carburant, iar faptul că bateriile se încarcă la 80% în mai puţin de 3 ore ajută ca soluţia mobilităţii oferită de BMW să fie una acceptabilă. Ar mai fi multe de scris, însă mă întorc la partea a doua a testelor cu BMW i8.

Concluziile, în ultima pagină.

Pagini: 1 2 3 4