Singurul motor disponibil pentru Jeep Compass este un diesel common-rail de provenienţă Mercedes-Benz: un 2,2 litri care, în versiunea cu tracţiune doar pe faţă, oferă 136 CP, iar în versiunea 4WD inversează cifrele, ajungând la 163 CP. Evident, modelul de faţă este varianta de top, Compass 2.2 CRD 163 CP 4WD Limited.
Voi începe cu indicativul 4WD, deoarece Jeep Compass nu e un 4×4 permanent. În general, puterea e transmisă roţilor faţă, iar puntea spate poate fi cuplată apelând la o mică manetă – care e plasată, în mod nefericit, sub cotieră. În plus, îţi trebuie spirit de observaţie pentru a vedea pe bord afişarea indicativului „4WD”, altfel nu ştii dacă eşti în 4×2 sau 4×4.
Nu mai are sens să explic faptul că nu vorbim nicidecum de un sistem de transmisie integrală serios, ca la Jeep Wrangler, ci de un cuplaj cu ambreiaj multi-disc, al cărui rol primordial e de a asigura motricitate crescută pe şosea, în condiţii de aderenţă scăzută, nu de a lua munţii în piept.
Revenind la motor, acesta se dovedeşte destul de gălăgios încă de la pornire, iar nivelul sonor nu scade prea mult în timpul mersului. Dacă ne gândim la caracterul mai necizelat pe care îl apreciază fanii Jeep, nu e o problemă. Altfel, Compass e cam zgomotos raportat la concurenţii din categoria SUV-urilor compacte.
Motorul are, în teorie, 163 CP şi un cuplu maxim bun, de 320 Nm, obţinut la o turaţie foarte scăzută, de 1.400 rpm. În practică, însă, cutia manuală cu 6 trepte nu gestionează aşa de eficient resursele propulsorului, aşa încât e greu să obţii performanţe bune la volanul maşinii. Acceleraţiile sunt doar onorabile, iar reprizele sunt bune doar dacă eşti undeva în zona celor 2.000 rpm, când, într-adevăr, motorul împinge viguros caroseria de 1,7 tone.
Compass plăteşte tribut altor „demoni”: direcţia imprecisă şi timoneria inexactă a cutiei de viteze. Din păcate, forma sportivă a volanului şi plasarea mai sus a manetei schimbătorului sunt umbrite de lipsa acută de feedback a direcţiei, iar o manevrare mai rapidă a schimbătorului se lasă de multe ori cu probleme la băgatul în viteză. E adevărat că ar fi exagerat să ceri sportivitate de la Compass, dar nici în regim normal nu scapi de aceste minusuri.
În privinţa suspensiei, Compass are un mesaj destul de clar: confort. Ceea ce înseamnă un ruliu foarte accentuat în curbe, pneurile scrâşnind mai repede decât te-ai aştepta, iar sistemul ESP intră în funcţiune destul de brutal pentru a menţine traiectoria dorită. Nu recomand abordarea traseelor virajate în forţă.
În schimb, drumurile patriei nu îi pun probleme lui Compass, care parcă a fost conceput pentru ţări cu pseudo-autostrăzi şi şosele făcute de mântuială. Singurul regret rămâne zgomotul cam mare de lucru al suspensiei, mai ales când se trece peste şine foarte denivelate. Ca nivel de confort general, însă, cel de la volan e ca într-un fotoliu moale.
Prin urmare, Compass se pretează de minune şi la macadam, unde feedback-ul precar al direcţiei nu se mai observă, iar zdruncinăturile caroseriei sunt mai mici decât la mulţi altţi concurenţi. Rămâne însă întrebarea dacă vrei giumbuşlucuri pe astfel de drumuri când maşina e echipată cu jante de 18 inch, încălţate cu pneuri 215/55 R 18…
Chiar dacă e un Jeep, Compass nu se pretează decât la offroad foarte uşor, din cauză că nu are nici unghiuri de trecere prea bune, nici o gardă la sol mai serioasă. Doar cursa suspensiei e convenabilă, însă caroseria e foarte expusă loviturilor, pasajele roţilor nefiind îmbrăcate în plastice de protecţie. Aşa că Jeep Compass se va rezuma la drumuri de ţară sau drumeaguri prin pădure, fără a băga în ecuaţie prea mult spirit de aventurier.
Să vedem cât ne costă Jeep Compass facelift – pe pagina următoare