Modelul Qashqai din testul nostru era echipat cu motorizarea diesel de top 1.6 dCi de 130 CP (cunoscută, de altfel, de la precedentul Qashqai, fiind vorba despre lăudatul propulsor de origine Renault), în timp ce cutia de viteze era manuală cu 6 trepte.
Motorul 1.6 dCi se pretează foarte bine caracterului mai dinamic al noului Qashqai
Opţional, pe versiunea cu tracţiune doar faţă se poate opta pentru o cutie automată X-tronic cu variaţie continuă, însă varianta cu tracţiune integrală e disponibilă doar cu manuala. Păcat, deoarece Qashqai-ul în această versiune de top cu tracţiune integrală sunt sigur că ar fi extrem de tentant cu o cutie automată.
Apropo de tracţiunea integrală: un detaliu derutant, într-o primă fază, este dispariţia de pe tunelul central a butonului rotativ pentru sistemul 4×4. Acesta a devenit un butonaş simplu, ascuns în stânga volanului, pe bord. Un fel de semn din partea Nissan că noul Qashqai nu mai e aşa temerar ca înainte?
Tracţiunea integrală se controlează de la un butonaş nepretenţios. Ceva de genul ”hai să nu exagerăm, ok?”
Pe şosea, lucrurile stau bine, Qashqai având un comportament sigur, cu accent pe confort, dar şi cu o impresie ceva mai pronunţată a dinamismului. Garda la sol mai mică şi înălţimea totală mai scăzută îl fac stabil la viteze mari, dar în curbe sau la frânările mai bruşte tot se mai simte faptul că e un crossover mai voluminos decât un hatchback compact: ruliul şi fenomenul de pompaj sunt suficient de prezente, dar nu deranjant.
Din perspectiva unui şofer cuminte, ba poate cu porniri uşor mai năbădăioase în trafic, nu am ce să-i reproşez maşinii din test. Motorul trage foarte bine odată ajuns la 2.000 rpm, timoneria cutiei este foarte bună şi poţi gestiona foarte bine resursele dieselului, iar nivelul de zgomot general este suficient de bine filtrat de materialele fonoabsorbante, Qashqai plătind un mic tribut doar turbulenţelor la viteze mari, pe autostradă.
Cutia manuală cu 6 trepte are o timonerie plăcută, dar Qashqai parcă inspiră confort potrivit pentru o automată
Din punct de vedere sportiv, noul Qashqai nu se numără printre liderii segmentului său, dar, sincer, face faţă cu brio unui ritm alert. Pe curbe e de preferat modul AUTO al sistemului 4×4, distribuţia rapidă a cuplului motor pe puntea spate atenuând sensibil caracterul subvirator. Oricum, faţă de precedentul Qashqai, noua generaţie e clar mai dinamică şi mai controlabilă.
Cum rămâne, însă, la ieşirea de pe asfalt? Ei bine, după cum spuneam, garda la sol a fost redusă, deci atenţia trebuie să crească la abordarea drumeagurilor mai desfundate, mai ales că spoilerul faţă e cam jos, iar pragurile sunt şi ele cam expuse. În principiu, pe macadam Qashqai poate fi condus relativ rapid, însă jantele de 19 inci şi pneurile cu talon cam mic pot face maşina cam inconfortabilă prin gropi.
În situaţiile alunecoase, e bine să nu uiţi: modul LOCK pe ON, iar ESP-ul pe OFF
De asemenea, atenţie la porţiunile noroioase sau drumurile din pământ unde a plouat recent: Qashqai face faţă în modul AUTO, dar, pentru mai multă siguranţă, mai ales în cazul pneurilor gândite în special pentru şosea, e de preferat modul LOCK (blocarea diferenţialului central), pentru a evita împotmolirea.
Practic, e foarte vizibilă înclinarea balanţei spre îmbunătăţirea comportamentului rutier pe şosea, faţă de predecesor noul Qashqai fiind indicat să abordeze cu mai multă grijă escapadele în afara asfaltului. Dar, chiar şi aşa, recomand alegerea tracţiunii 4×4, care, pe lângă diferenţa rezonabilă de preţ (2.100 de euro suplimentar faţă de varianta 4×2), aduce un plus serios la capitolul siguranţă, mai ales pe şosea, în condiţii neprielnice.
Să vedem cât costă şi dacă noul Qashqai îşi merită banii – PE URMĂTOAREA PAGINĂ