BMW a aplicat recent un facelift tuturor modelelor din Seria 6, începând cu coupe-ul şi terminând cu racheta sol-sol M6 Gran Coupe. Noutăţile nu sunt însemnate, dar aduc o gură de aer proaspăt unui model lansat în urmă cu patru ani.
S-au schimbat farurile, care sunt acum disponibile cu tehnologie LED în echipare standard, iar semnalizatoarele au fost mutate din partea de jos în partea de sus. Totodată, spoilerele faţă-spate au fost restilizate uşor, în vreme ce interiorul a primit materiale mai bune, iar opţiunile pentru tapiţerii s-au înmulţit. Una peste alta, modificări discrete, destul de greu de observat de cineva care nu stă cu nasul în ştiri auto în fiecare zi.
Eu am condus în România un Seria 6 Gran Coupe, iar traseul pe care l-am ales în ziua de 1 mai m-a dus din Bucureşti până în Dobrogea şi înapoi.
Interior
Aici, lucrurile stau – mai mult sau mai puţin – la fel ca până acum. Cu alte cuvinte, e un habitaclu bine gândit, cu materiale bune pretutindeni şi o calitate încântătoare a asamblărilor.
Teoretic, într-un Seria 6 Gran Coupe încap cinci persoane, dar nu aş recomanda nimănui să folosească locul din mijloc al banchetei din spate. Altfel, există spaţiu suficient – atât în faţă, cât şi în spate – în ciuda liniei joase a plafonului, chiar şi pentru pasagerii înalţi.
Pentru cei din faţă, există opţiunea scaunelor Comfort, care vin cu o sumedenie de reglaje electrice. Maşina pe care am condus-o era echipată cu această opţiune şi trebuie să spun că, după mai bine de 600 de kilometri parcurşi, nivelul de confort nu a fost chiar cel la care mă aşteptam. Mai exact, m-a durut spatele după vreo 300 de kilometri, dar trebuie să menţionez că pasagerul care m-a însoţit pe tot parcursul traseului nu a avut nici o plângere, aşa că s-ar putea să fiu eu defect, iar scaunele acestea să fie perfecte pentru foarte multă lume.
Nu am înţeles de ce există butoane de mutare a scaunului şoferului pe spătar, la fel ca la un coupe veritabil (acolo unde lipsa portierelor pentru pasagerii din spate duce la un acces mai dificil), şi nici de ce a fost instalat sistemul Hill Descent Control, care se regăseşte de obicei pe SUV-uri şi te ajută la coborârea pantelor abrupte. Dar sunt destul de sigur că există o explicaţie bine gândită şi, oricum, nu te încurcă absolut deloc în utilizarea zilnică.
Spaţiile de depozitare sunt îndestulătoare, atât ca număr, cât şi ca volume, însă portbagajul lasă puţin de dorit – doar 460 de litri, cu 60 de litri mai puţin decât un Mercedes-Benz CLS şi cu 75 de litri mai puţin decât un Audi A7 Sportback. Doar Porsche Panamera are un portbagaj mai mic decât Seria 6 Gran Coupe – 445 de litri.
Siguranţă şi infotainment
BMW Seria 6 nu a fost testat niciodată de Euro NCAP, în nici o variantă de caroserie. Aşadar, nu există informaţii exacte despre nivelul de siguranţă, însă un indicator bun ar putea fi scorul de cinci stele obţinut de ultima berlină mare de la BMW, şi anume Seria 5, în 2010.
La partea de infotainment, limuzina germană vine la pachet cu binecunoscutul sistem iDrive, care a fost îmbunătăţit de-a lungul anilor şi a ajuns unul dintre cele mai capabile soluţii multimedia de pe piaţă, cu un ecran generos, grafică plăcută şi un joystick multifuncţional pe care poţi să scrii litere sau cifre cu degetul.
Conectarea telefonului prin Bluetooth se face simplu; tot ce trebuie să ţii minte este că împerecherea dintre telefon şi maşină poate fi făcută doar atunci când stai pe loc.
Performanţe şi ţinută de drum
Odată cu faceliftul, motorizările oferite în gama Seria 6 au trecut în liga superioară în ceea ce priveşte eficienţa, încadrându-se acum în norma Euro 6. Există trei propulsoare disponibile pentru versiunile non-M, dintre care două pe benzină (de 3,0 litri şi 4,4 litri) şi un diesel (de 3,0 litri).
Eu am condus un Seria 6 Gran Coupe 640d xDrive facelift, adică un exemplar cu motor diesel de 3,0 litri cu 313 CP, tracţiune integrală xDrive şi transmisie automată cu opt trepte (care e standard).
Într-un singur cuvânt, acest propulsor e pur şi simplu uluitor. Cuplul imens, de 630 Nm, e livrat instantaneu încă de la 1.500 rpm, în vreme ce sunetul scos la accelerări în forţă te-ar putea face să crezi că ai de-a face cu un motor pe benzină. Totodată, silenţiozitatea de care dă dovadă la viteze de autostradă este admirabilă, iar acceleraţia de la zero până la 100 km/h, care are nevoie de doar 5,2 secunde, pare aproape ireală când te gândeşti că în fişa tehnică scrie „greutate proprie: 1.945 kg”.
În modul de condus Comfort+, Seria 6 Gran Coupe se comportă aproape ca o maşină americană de modă veche, cu o suspensie relativ moale, care balansează întreaga caroserie preţ de câteva secunde după ce treci peste un hop la viteză mare. Este, după părerea mea, modul ideal de a parcurge Autostrada Soarelui în confort deplin.
Apoi, când ajungi pe o secţiune de drum cu multe viraje, cum se întâmplă în Dobrogea mai des decât ai crede, e suficient să treci în Sport sau Sport+. O să simţi cum toată maşina se încordează, parcă, pregătindu-se pentru sarcinile pe care urmează să i le dai.
Totul se întâmplă cu rapiditate în jurul tău, deşi nu simţi asta la volan. Ai sub control un animal de două tone care răspunde imediat la orice apăsare a pedalei de acceleraţie, care stă lipit de asfalt în orice situaţie şi care îţi transmite, prin volan, fiecare centimetru pătrat pe care îl calci cu roţile din faţă.
Nu am crezut că aş putea să mă implic vreodată atât de mult în condusul unei limuzine, dar iată că s-a întâmplat şi asta.
Concluziile şi datele tehnice ale modelului testat, în pagina următoare.