Motorul de intrare în gamă oferit pe Mazda MX-5 este cel de 1,8 litri şi 126 CP. Eram tentat să cad în capcana subaprecierii, mai ales dacă mă gândesc la versiunea de 2,0 litri, care oferă 160 CP. Însă, în realitate, Mazda MX-5 1.8i a demonstrat un comportament entuziasmant şi foarte plăcut.
Nu e chiar aşa, motorul de 1,8 litri urcând în ture progresiv, fără a fi foarte rapid sau agresiv în răspuns. Amatorii demarajelor fulminante vor trebui să ajungă pe la 5.000 rpm, acolo maşina devenind năzdrăvană.
Ce-i drept, la depăşiri este necesară retrogradarea (cuplul maxim de 167 Nm e doar mediu), dar acest lucru se dovedeşte o plăcere, deoarece schimbătorul este foarte precis şi are o cursă scurtă, perfectă pentru manevrele rapide. Iar faptul că maşina are tracţiunea pe roţile spate contribuie la o senzaţie de eficienţă excelentă la accelerare.
Singura umbră în acest tablou dinamic o aduce… persoana de pe scaunul din dreapta. În ritm alert, MX-5 nu prea e o maşină de plimbat fetele, decât dacă acestea sunt genul ahtiate după senzaţii mai extreme.Cine vrea să-i dea bice maşinii, va trebui să o facă singur în maşină. Aşa cum am făcut eu – altfel aş fi ajuns să dorm pe preş…
MX-5 pare foarte bine închegată, iar prezenţa hardtopului nu are implicaţii negative asupra comportamentului rutier, în ciuda celor aproape 40 kg în plus. În schimb, ranforsările suplimentare îi asigură maşinii o rigiditate foarte bună, iar asta se simte în curbe.
Repartiţia teoretică a maselor pe punţi este de 50:50, iar în practică pot spune că acest lucru se traduce prin siguranţa pe traiectorie pe care am resimţit-o în curbe la viteze moderate. Când mergi mai tare, nu este greu de sesizat că DSC-ul intră în funcţiune pentru a contracara efectele supravirării. Specialiştii drifturilor se vor bucura să audă că MX-5 se pricepe bine la aşa ceva, dacă decuplezi DSC-ul, dar nu recomand un astfel de tratament.
Apropo de suspensii, mă aşteptam ca maşina să amortizeze sec şi brusc gropile autohtone, însă MX-5 a demonstrat foarte bune maniere pentru o mică sportivă. Aşa încât drumurile lungi nu necesită pauze dese pentru dezmorţirea oaselor, scaunele profilate fiind şi ele suficient de moi.
Practic, Mazda MX-5 1.8i este entertaining de condus, iar şasiul chiar dă dovadă de valenţe sportive destul de serioase. Însă am realizat că plăcerea de a conduce această maşină se regăseşte în alt registru, nu doar în cel al sportivităţii. Să megi decapotat cu MX-5 pe şosele cât mai puţin circulate, cu maximum 100 km/h şi cu pletele în vânt – asta cred că este adevărata esenţă a acestei versiuni cu motorizarea de bază.
MX-5 1.8i se dovedeşte un roadster foarte relaxant, chiar şi în condiţiile unui asfalt mai puţin bun (de fapt, chiar prost pe alocuri). Este o maşină de vară excelentă pentru a evada din cotidian şi din stresul unei vieţi agitate. Fie că vrei o escapadă la mare sau să fugi puţin până la munte, MX-5 te gratulează cu o senzaţie de libertate foarte apropiată de ceea ce îţi oferă o motocicletă normală.
Reversul medaliei apare la voiajurile rapide pe autostradă. La mai mult de 100 km/h, devine imposibil să mai mergi decapotat, iar zgomotele şi vâjâiturile într-un regim normal de croazieră, de circa 130 km/h, devin chiar obositoare, acoperişul fix nefiind cu mult mai bun decât cel textil în materie de insonorizare fonică.
Este adevărat, MX-5 1.8i nu are nici o problemă în a te ajuta să ajungi cât mai rapid la destinaţie, dar tributul plătit mi se pare cam mare în materie de stres. Mai bine eviţi autostrada şi îţi programezi un timp mai mare până unde vrei să ajungi. E păcat să nu te bucuri de relaxarea pe care ţi-o oferă din plin acest roadster simpatic şi care disimulează o sportivitate nebănuită.
Cum stăm cu consumul şi bugetul general?