Test cu Ford Focus 1.6 TDCi 115 CP

TDCi-ul de 1,6 litri de pe noul Ford Focus este disponibil în
două variante de putere: 95 CP şi 115 CP. În test am avut
versiunea de 115 CP, care s-a dovedit un mix bun între performanţe
şi conducere relaxată. Cu accentul pe a doua
caracteristică.

Cuplul maxim este bun, având o valoare de 285 Nm, dar motorul se
trezeşte la viaţă doar pe la 2.000 rpm. Şi nu o face
într-un mod agresiv, ca la vechile TDCi-uri, ci mai
progresiv. Încă de la început, motorul îţi sugerează că nu
are rost să te grăbeşti, ci preferă un stil normal şi cât mai
relaxat.

Mai ales că antifonarea este foarte bună, iar ronţăitul
dieselului nu este deranjant. De fapt, pot spune că acest
1.6 TDCi este foarte manierat, iar în utilizare cotidiană nu pune
absolut deloc probleme. Mai ales că face casă bună cu o
cutie de viteze manuală cu şase trepte, suficient de exactă
(precizia manetei este foarte bună, însă cursa pare cam moale,
nefiind fermă, cum te aştepţi de la o maşină germană).

Punctul forte al lui Ford Focus rămâne suspensia. Un
compromis excelent între confort şi stabilitate, fiind
probabil cea mai bună setare din clasa compactă. Totuşi, raportat
la precedenta generaţie, se simte un mic accent pus pe rigiditate,
lucru sesizabil în principal la trecerea peste denivelări
pronunţate.

Pe drumurile noastre, însă, în general Focus stă foarte bine,
iar şocurile resimţite de pasageri sunt mici, mai ales că
scaunele sunt destul de moi. Aş putea risca o comparaţie
cu maşinile franţuzeşti, nivelul de confort al lui Focus fiind cel
puţin la fel.

Eficacitatea suspensiei maşinii se face simţită în viraje, acolo
unde limitele trenului de rulare sunt destul de departe.
Înscrierea pe viraje este foarte bună, chiar dacă direcţia
nu mai pare aşa de incisivă, iar caracterul subvirator
apare foarte târziu, scrâşnetul pneurilor punându-te în gardă din
timp. Cu Focus se poate parcurge foarte rapid un traseu cu multe
curbe, fără a face eforturi mari.

Nu voi aduce în discuţie termenul „sportivitate”, deoarece noul
Focus îţi conferă nişte senzaţii mai puţin exuberante. Ambianţa
sonoră nu este nicidecum demnă de o tură în forţă, dar nu atât din
cauza zgomotului motorului, ci datorită inzonorizării bune.
Practic, Focus te izolează destul de mult şi versiunea 1.6
TDCi arată că, în general, preferă un stil mai lent de
conducere.

I se potrivesc foarte bine voiajurile pe autostradă, la
o viteză normală de croazieră dovedindu-se nu doar confortabil, ci
şi destul de silenţios, vâjâiturile aerodinamice nefiind
prea deranjante. Iar în oraş se descurcă excelent la trecerea peste
şinele de tramvai sau prin gropile omniprezente pe carosabil.

Performanţele la frânare sunt doar normale, iar, la început, îţi
trebuie puţină acomodare, deoarece frânarea nu este aşa de promptă
în prima parte a cursei pedalei. Ceea ce nu înseamnă că Focus ar
avea carenţe: nicidecum, frânarea de urgenţă se face în
condiţii foarte sigure, iar stabilitatea pe traiectorie este
exemplară.

Cred că reproşul principal în mers ţine de vizibilitatea în
spate, luneta fiind cam îngustă, aproape ca la un coupe, iar
oglinzile nu acoperă suficient de bine unghiul mort. În rest, însă,
Focus este pur şi simplu agreabil şi foarte confortabil şi
uşor de utilizat în traficul cotidian. Iar, când vrei să
„te dai” la maşină, feelingul de siguranţă şi eficienţă este mult
mai puternic decât plăcerea la volan – singurul regret ţine de
sonoritatea motorului, deloc entuziasmantă.

În concluzie, Focus nu se dezminte şi reuşeşte să ducă
mai departe stindardul celei mai plăcut de condus compacte în acest
moment. Cu menţiunea că motorul diesel de 115 CP nu
excelează în privinţa performanţelor, deşi trenul de rulare rămâne
o referinţă.

Dar oare cum se prezintă Ford Focus la capitolul
buget?

Pagini: 1 2 3