Seat Ibiza SportCoupe 1.6

Ai urcat la volan şi ai plecat – este Seat Ibiza SportCoupe chiar un model sportiv? Şi da, şi nu, depinde de aşteptări.

Dacă vrei un bolid care să îţi ridice adrenalina cu acceleraţii brutale, motorul 1,6 de 105 CP nu te poate ajuta şi mai bine aştepţi adevăratul Seat Ibiza Cupra. Dacă vrei, însă, un model agil şi fâşneţ, care să nu te penalizeze nici la buzunar, nici în cazul în care faci vreo prostie rutieră, atunci acesta este alegerea ta. Pe şosea, motorul pe benzină de1,6 litri este destul de cuminţel şi, pentru că puterea maximă se atinge la 5.500 rpm, trebuie să apeşi serios pedala.

Cifrele dinamice fac evident faptul că nu eşti la volanul unui model pur sânge, prima sută fiind atinsă în 10,4 secunde, iar viteza maximă se ridică la 189 km/h. Cutia manuală în 5 trepte este etajată destul de lung, facilitând economia de combustibil şi mai puţin senzaţiile extreme.

În schimb, timoneria este precisă şi schimbătorul se manevrează uşor, fără ezitări sau bâlbâieli între trepte, chiar şi pentru începători. Din păcate este plasat cam jos şi, pentru un antebraţ mai scurt sprijinit pe cotieră, treptele 2 şi 4 pot fi mai greu de nimerit.

Există, însă, şi un aspect sportiv şi anume sunetul evacuării. Chiar dacă dramatismul lipseşte, de la 3.000 rpm Ibiza SC Sport începe uşor, uşor să se afirme, având un "mârâit de lup tânăr". Este molipsitoare această coloană sonoră şi nu o dată m-am surprins rulând într-o treaptă inferioară, doar că să aud recitalul dat la evacuare.

Vă veţi bucura de asta doar pe versiunea Sport, care vine cu evacuarea soprană. De afară, senzaţia nu este aşa de spectaculoasă, sunetul fiind se pare indus mai mult spre interior pentru a stârni orgoliul şoferului.

Direcţia este moale, dar nu în sensul negativ, ci mai degrabă foarte uşor de acţionat, fiind foarte cooperantă şi directă în orice situaţie. Ţinuta de drum este fermă, iar suspensia are configuraţia independentă pe faţă şi semiindependentă pe spate. Are o setare sport, dar nu este foarte zgomotoasă la trecerea peste hopuri şi pare mai riguroasă decât cea standard.

Totuşi, am observat că frânele pe disc ar fi putut fi un pic mai eficiente. Trebuie să calci pedala mai mult decât ai preconizat iniţial pentru ca să opreşti în deplină siguranţă, dozarea necesitând ceva mai multă obişnuinţă.

Un capitol la care acest model excelează este vizibilitatea în spate, deşi la modelele coupe acest capitol este deficitar. Pentru acest lucru, meritele aparţin oglnzilor foarte mari, dar totodată şi foarte aerodinamice şi estetice. Împreună cu senzorii de parcare, uşurează mult gararea în lateral sau cu spatele.

Să vedem însă cât costă acest pachet până acum sportiv.

Seat Ibiza SportCoupe nu este doar versiunea în trei uşi a modelului Seat Ibiza, ci este un produs gândit pentru amatorii de modele mici cu aer de coupe, nu doar pentru cei care vor două uşi în minus.

Acest model iese clar în evidenţă prin felul în care arată, mai ales pe o culoare aprinsă, cum ar fi Galben Crono. Dacă în partea frontală asemănările cu hatchbackul în 5 uşi sunt evidente, începând de la montantul A versiunea în 3 uşi are proporţii diferite. Astfel, portierele sunt mai ample pentru a facilita accesul, iar spatele lui SC se termină într-o formă hibrid între hatchback şi coupe.

Vom acorda mai multă atenţie acestui aspect diferenţiator. Privit din lateral, posteriorul lui Ibiza SC este reliefat prin umeri proeminenţi, care se termină cu blocurile optice uşor "încruntate". Hayonul are o înclinare mai mare decât la versiunea cu 5 uşi, tocmai pentru a susţine motivul central al acestui model, spiritul sportiv.

Ideea de sportivitate este sugerată şi de statura mai joasă, acest model fiind mai scund cu aproape 2 cm, dar şi mai scurt cu 1,7 cm. Lăţimea a rămas neschimbată, cu toate astea nu pare un model mic, ci, prin formele sofisticate, îţi înşeală puţin percepţia spaţială.

Modelul de test, oferit de cei de la Metrotehnica în versiunea de echipare Sport, mai avea însă un as în mâneca sportivităţii: jantele pe 17 inch Avus, care fac parte dintr-un kit exterior opţional – atâta doar că spoilerele şi pragurile acestui kit nu erau prezente pe maşina de test, altfel ne-am fi crezut deţinătorii unui Cupra Junior.

De asemenea, un alt detaliu care particularizează maşina este evacuarea, care, pe lângă rolul estetic, oferă senzaţii auditive foarte plăcute, dar vom vorbi pe pagina următoare despre asta.

În interior, caracterul sportiv este exprimat de scaunele profilate. Sunt o idee mai adânci decât cele standard, dar reprezintă compromisul ideal dintre confort şi suport lateral şi chiar stai foarte bine în ele, oferind o poziţie joasă la volan.

Şi locurile din spate sunt confortabile, chiar pentru persoane mai înalte, iar accesul se face destul de uşor la ele, scaunele din faţă culisând îndeajuns ca să poţi intra fără mişcări de contorsionist. Forma plonjată a plafonului penalizează puţin spaţiul la cap pentru cei din spate, dar, în fond, vorbim de un model cu ADN de coupe.

Portbagajul are însă un volum corect, totalizând 284 de litri, adică mai puţin cu 8 litri decât versiunea de caroserie cu 5 uşi.

Modificări notabile la nivelul planşei de bord nu există: aceeaşi consolă suspendată, aceleaşi plastice bicolore şi aceleaşi ceasuri de bord încastrate în cilindri groşi şi foarte adânci. Aşa cum am menţionat şi în cazul modelului în 5 uşi testat, indicatoarele de bord nu sunt foarte vizibile pe timp de zi, obligându-te să mergi cu poziţiile aprinse pentru o iluminare suplimentară. În schmb, sunt foarte elegante în schema de culori alb cu roşu.

Planşa de bord cu cele două zone, cea audio şi cea a climatizării, arată plăcut, nefiind spectaculoasă ca la Ford Fiesta, dar reprezintă un salt de ani lumină faţă de creaţia anostă a precedentei generaţii. Volanul reprezintă un alt element ce induce ideea de sportivitate, stă bine în mâini şi inserţiile de plastic lucios îi dau un plus la capitolul aspect.

Să vedem însă cum este să te afli concret la volanul acestui model.

Pagini: 1 2