Scurt test drive cu Audi A7 3.0 TDI quattro

În test, am avut versiunea Audi A7 3.0 TDI quattro. Care
mi se pare una echilibrată, deşi, în multe momente, dă
impresia că e mai mult decât ai nevoie. Deşi pe alte pieţe se vinde
şi versiunea cu 204 CP, la noi este oferită doar cea cu 245 CP şi
cutie de viteze automată S-Tronic, având 7 trepte şi dublu
ambreiaj.

Veţi spune că 245 CP nu ajung pentru o astfel de maşină, care la
gol are aproape 1,9 tone. Fals. Este un motor diesel V6 potent,
graţie cuplului motor imens, de 500 Nm/1.400-3.250 rpm.
Ceea ce se traduce într-un răspuns fulminant la orice
apăsare de pedală mai sănătoasă, o bună parte a acestui cuplu motor
fiind disponibilă aproape de turaţia de ralanti.

În regim urban, am ajuns să mă plictisesc repede de liniuţele de
la semafor: prea puţine maşini demarează aşa repede şi eficient. Pe
şosea, A7 Sportbach este un fel de tren de foarte mare viteză,
având reprize exelente, graţie cutiei de viteze care
schimbă foarte rapid. De apreciat şi butoanele din spatele
volanului, pentru schimbarea secvenţială a treptelor – sunt bine
plasate şi te ajută mult într-un regim sportiv (nu te ajută să
scapi de radare, evident).

Un mare atu al maşinii este reprezentat de tracţiunea
integrală quattro, cuplul fiind, în mod normal, împărţit 40% pe
faţă, respectiv 60% pe spate. La demarajele puternice sau
reprize, procentajul poate varia cu până la 85% spre spate, de aici
şi eficienţa impresionantă la accelerare.

De fapt, diferenţialul central nu mai este de tip Torsen, ci
adoptă o soluţie tehnică îmbunătăţită („diferenţial coroană”). În
plus, sistemul de frânare este controlat de funcţia „Toque
Vectoring”, care frânează selectiv roţile în viraje, pentru o
agilitate mai bună, Iar, în practică, Audi A7 chiar stă
foarte bine în curbe şi pare mult mai agil decât îţi dă de înţeles
gabaritul.

Direcţia are şi ea o contribuţie importantă, iar, când se alege
modul „dynamic”, aproape că nu mai simţi deloc acel efect de
„falsitate” specific servoasistării electrice. De fapt, pe
„dynamic” îţi vine să laşi sistemul Audi Drive Select cam tot
timpul… Mai ales că, în mod ciudat, motorul nu sună a
diesel – este adevărat, nici nu te gratulează cu o sonoritate
sportivă în regim de forţă, fiind pur şi simplu decent
auditiv.

În tablou apare, totuşi, un minus. Nu mare pentru amatorii de
sportivitate, dar suficient pentru cei care pun un accent destul de
mare şi pe confort: suspensia lui Audi A7 Sportback este
germanică, acest lucru traducându-se printr-o rigiditate cam
mare. Modelul de test nu era echipat cu suspensia
adaptivă, aşa încât recomand ca, în configurarea maşinii, să
acordaţi atenţie şi acestei dotări, foarte necesare la noi.

Per total, Audi A7 Sportback surprinde prin supleţe şi
agilitate, cuplul motor-cutie fiind bine armonizat cu tracţiunea
integrală. În orice moment, maşina răspunde prompt
comenzilor, dă dovadă de (prea) mult dinamism şi îţi oferă un
puternic sentiment de siguranţă şi control, chiar dacă, în
realitate, e burduşită de sisteme electronice.

Încă un lucru foarte important de remarcat: standard,
Audi A7 Sportback beneficiază de sistem de oprire/pornire automată
a motorului. Datorită insonorizării bune, desele opriri la
semafor nu îi vor „zgâria pe creier” pe mofturoşi. În schimb, când
vezi consumul afişat de computerul de bord îi vei lăuda pe ingineri
pentru acest sistem.

În testul nostru, am obţinut o medie de sub 8 litri/100
km – ceea ce, pentru 245 CP, tracţiune integrală şi un stil 80%
dinamic este excelent. Şi să nu îmi spuneţi că, dat fiind
nivelul de preţ al maşinii, nu vă pasă de acest aspect! Practic,
Audi A7 Sportback permite o autonomie de 1.000 km fără probleme,
ceea ce îl recomandă drept un excelent GT pentru excursiile prin
Europa, nu?

Dar oare capitolul buget recomandă A7 ca o maşină de lux şi
lifestyle?

Pagini: 1 2 3