Range Rover Sport facelift – Test in Scotia

Sportivitatea estetică a noului RRS vine din îngustarea
grilei faţă şi a farurilor, ca şi din noua poziţionare inferioară a
prizei de aer generoase din spoiler. Datorită îngustării grilei şi
farurilor, ai putea jura că noul RRS are o gardă la sol mai scundă
cu aproximativ doi centimetri, dar de fapt avem de-a face cu o
iluzie optică produsă de design.

RRS poate fi echipat ca şi până acum cu motorul diesel V8 de 3,6
litri, care nu a suferit nici o modificare. Dar dieselul V6 de 2,7
litri va mai fi disponibil doar ca motor de bază pentru Disco 4,
deoarece RRS a primit noul diesel de trei litri, V6 cu 240 CP şi
600 Nm. 84% din cuplul maxim este disponibil la câteva secunde de
la plecarea de pe loc şi avem astfel un nou RRS diesel mult mai
atractiv dinamic decât fostul model.

În primul rând, noul diesel de trei litri este mai silenţios, iar
transmisia îmbunătăţită schimbă treptele ceva mai rapid. TDV6 face
totuşi dintr-o maşină care se numeşte „Sport” un SUV ce schimbă
treptele la 4.500 rpm şi sună evident a diesel la această
turaţie.

Motorul este suficient de tare pentru a accelera maşina de la 0 la
100 km/h în sub 10 secunde şi poate să o „alerge” la peste 230
km/h. Direcţia este totuşi cam moale la viteze ridicate, iar
multiplicarea este destul de mare, astfel că trebuie să roteşti
serios de volan stânga-dreapta dacă ai de făcut multe manevre
într-un spaţiu mic.

Motoarele pe benzină sunt şi ele complet noi. Foarte interesant şi
potrivit cu caracterul sentimental, dar şi cu cel propriu-zis al
maşinii, este propulsorul V8, aspirat, de cinci litri, cu 375 CP.
Din păcate, la acesta, doar motorul are un sunet foarte plăcut,
deoarece evacuarea nu se aude mai deloc.

Cred că au vrut inteţionat să fie aşa pentru că, la viteză
constantă, fie şi peste 160 km/h, cutia schimbă rapid treapta a
şasea, turaţia stă sub 2.000 rpm, iar maşina devine foarte
confortabilă şi silenţioasă.

Reprizele motorului V8 aspirat sunt satisfăcătoare, dar şi
aici direcţia este prea moale pentru cât de rapid poate merge
maşina asta uriaşă, iar frânele răspund bine şi nu dau impresia de
oboseală. Aş fi vrut totuşi o pedală de frână mai rigidă, care m-ar
fi ajutat să dozez frânarea mai eficient.

De fapt este destul de moale în prima parte a cursei, iar la
frânările de urgenţă trebuie să o apeşi până în podea, cu impresia
că o vei rupe cu siguranţă. Dacă în V8-ul aspirat pot trăi cu ideea
asta, nu aş vrea să rămân fără frâne în bestia de 510 CP şi 625 Nm,
RRS Supercharged.

Ah, am aşteptat să conduc maşina asta la fel de mult pe cât mi-am
dorit să-mi lipesc piciorul în podea în XF-R. Pentru că avem de-a
face cu acelaşi motor V8 supraalimentat cu compresor. O mică
inscripţie „Supercharged” te anunţă pe turometru că te afli la
bordul celui mai rapid Range Rover din istorie şi al celui mai
puternic RRS din istoria modelului.

În sfârşit un concurent direct pentru ML 63 AMG, Porsche Cayenne
Turbo şi BMW X5 M. În sfârşit. Din păcate, acele mici critici pe
care le poţi adresa unui TDV6 şi unui V8 aspirat te pot enerva la
culme în vârful de gamă, care ar trebui proiectat, dezvoltat şi
construit absolut impecabil.

Pagini: 1 2