Noul
Suzuki Alto este oferit în România
într-o singură versiune: GLX. Ceea ce înseamnă
un nivel de dotare bun, nelipsind ABS-ul, airbagurile frontale
şi laterale, aerul condiţionat, geamurile electrice faţă, radio-CD
cu MP3 sau închiderea centralizată cu telecomandă. Păcat că nu avem
turometru sau oglinzi reglabile electric, nici măcar opţional.
Preţul maşinii este de 8.650 euro, cu TVA, ceea
ce, faţă de concurenţa actuală, reprezintă o sumă competitivă. În
condiţii aproape egale de echipare, cu foarte mici diferenţe, iată
care sunt modelele de clasă mini concurente cu Suzuki Alto la
noi:
Citroen C1 X (1.0i 68 CP) – 8.950 euro
Chevrolet Spark + (1.0 68 CP) – 8.740 euro
[versiunea de bază Spark are un preţ de pornire de 8.015
euro]
Fiat Panda Dynamic (1.2 69 CP) – 8.638 euro
Hyundai i10 L Classic (1.1 68 CP) – 8.407
euro
Peugeot 107 TWO (1.0 68 CP) – 8.326 euro
[versiunea de bază 107 ONE are un preţ de pornire de 7.620
euro]
În plus, vorbim şi de un propulsor foarte economic: într-un
regim de utilizare care nu a presupus în aproape nici un moment
economicitate şi într-un parcurs mixt, urban şi extraurban,
consumul mediu înregistrat a fost de 5,3 litri/100
km – cu aproape un litru la sută mai mult decât valoarea
de 4,4 litri, dată de constructor. Deci un consum cu adevărat
rezonabil.
În concluzie, cine vrea o maşină de oraş mai nervoasă,
ar trebui să ia în calcul foarte serios noul Suzuki Alto.
Nu arată cine ştie ce maşinuţa şi nici nu te gratulează cu un
interior foarte aspectuos, dar are o echipare mai mult decât
suficientă pentru suma propusă şi, foarte important, un consum
redus. Plus un comportament foarte agil în regim urban.
Cred că principalii clienţi interesaţi vor fi proprietarii de
pizerii: Suzuki Alto îi va ajuta să devină, cu adevărat, punctuali!
Evident, condiţia fiind ca băieţii de la volan să evite zonele cu
radare…
De când a apărut,
noul Suzuki Alto nu mi-a lăsat altă
impresie decât cea de maşină simpluţă de oraş. Am văzut
maşina pe viu acum doi ani, la Salonul Auto Paris 2008, şi nu pot
spune că m-a impresionat.
Aceeaşi impresie mi-a lăsat-o şi acum, când am luat-o într-un
test-drive. Ba chiar eram pregătit să fiu foarte
condescendent cu micuţa citadină, care nu îmi inspira
nimic special.
Încă de la prima generaţie, lansată la începutul anilor
’80, Suzuki Alto a fost un automobil gândit preponderent pentru
transportul în regim urban, abordând ideea unui design
destul de banal şi a strictului necesar în materie de dotări.
Evident, la un preţ foarte competitiv.
De fapt, a doua generaţie încă se mai produce în India,
ca Maruti 800, iar cea de-a treia le-a dat „idei”
coreenilor de la Daewoo, când au scos pe piaţă cunoscutul deja
Tico. Maşina a continuat generaţie după generaţie, cu modificări
dedicate fiecărui continent unde se fabrica, iar acum a ajuns la a
7-a generaţie.
Parcă deja istoricul de 30 de ani al numelui Alto ne cam scoate
din sfera banalului, nu-i aşa? Acelaşi lucru este valabil şi dacă
ne referim la faruri, rotunjite în partea inferioară şi
alungite în cea superioară, în relief, aşa cum se întâmpla
la proaspăt înlocuita generaţie Nissan Micra.
Noul Alto aş putea spune că are o „moacă”
simpăticuţă, relativ efeminată, care, chiar dacă nu îţi
sugerează o imagine puternică de marcă Suzuki, măcar evidenţiază
destul de bine sigla mărcii japoneze.
Însă, în rest, partea laterală şi spatele ne relevă pur
şi simplu o maşină de oraş cu un design simplist pentru
peisajul actual al clasei mini. Prin comparaţie, Chevrolet
Spark este un adevărat fotomodel…
Să vedem ce ne „spune” interiorul lui Suzuki
Alto.