Mercedes SLR McLaren

În mers
După pornirea motorului, care se face prin apăsarea unui buton mascat în levierul schimbătorului de viteze, apeşi acceleraţia, te ţii bine de volan şi simţi ce poate maşina. Cei obişnuiţi cu transmisia manuală vor avea ceva probleme. Schimbătorul secvenţial este însă altceva. Cele două padele de pe volan te pot face să te simţi un mic Hamilton.

Ştiind că nu avem de-a face cu o maşină normală de stradă, ne-am aşteptat la o perioadă mai lungă de acomodare, însă relaţia şofer-maşină se leagă repede şi uşor. Cînd începi să te relaxezi, găseşti singurul lucru enervant la SLR: pedala de frînă, pe care eşti obligat să o calci repede, din cauza traficului aglomerat. Deşi frînarea este eficientă, maşina oprind de la suta de kilometri în doar 2,6 secunde, apeşi pe o pedală extrem de dură. Atunci îţi aduci aminte că frînele au fost realizate pentru curse şi nu pentru şofatul cotidian.

Trecînd peste mica iritare, remarci suspensiile ce muncesc perfect, în concordanţă cu dimensiunle maşinii şi cu centrul de greutate coborît. SLR se ţine perfect lipit de şosea, urmărind trasele dorite de şofer chiar şi în cele mai infernale curbe.

Scăpaţi de curbe şi convinşi de stabilitatea excelentă a maşinii, am vrut să vedem şi care este viteza sa maximă. Chiar dacă eşti anunţat că poţi atinge 336 de kilometri la oră, ne-am oprit la 300 în linia dreaptă de la Hungaroring, speriaţi de iuţeala cu care am reuşit performanţa şi de ideea ca ne aflam la volanul unei maşini de 430 de mii de euro.

Exotică, rapidă, stabilă, atrăgătoare, confortabilă, dar şi nărăvaşă, pretenţioasă şi mai ales foarte scumpă, Mercedes SLR McLaren este genul de maşină pe care ţi-o cumperi atunci cînd ajungi la o anumită prosperitate financiară. Nu e genul de maşină pe care să o conduci zi de zi, nu e genul de maşină pe care să o parchezi în faţa unui bloc de garsoniere, nu e genul de maşină pe care să o duci la o liniuţă cu puştii din cartier. Este o maşină de colecţie, pe care vrei să o ţii mulţi ani şi trebuie să o îngrijeşti cu cea mai mare atenţie.

«Nu vreau să o conduc zi de zi. Nu are rost. E prea dificil. De la Miercurea Ciuc pînă aici, la Hungaroring, am avut un drum foarte obositor, iar gambele mă dor din cauza frînelor foarte, foarte dure», spune Zsolt în parcarea din faţa intrării pe circuit, acolo unde fotograful nostru, Adi Stoicoviciu, nu reuşeşte să se desprindă de superba maşină. «Nu ai cum să mergi cu ea zi de zi. Am luat-o pentru weekend-uri şi pentru micile escapade.»

Ca şi ceilalţi posesori de SLR din România, Zsolt a cumpăra maşina direct din Germania, de unde a adus-o pe roţi pînă acasă. Şi pentru că a fi posesor de SLR înseamnă să ai un statut special, înainte de predare Zsolt a fost şcolit timp de trei zile, pe circuitul de la Nurburgring. Revenit în ţară, s-a lovit de o altă problemă. Asigurarea. La noi costa 24 de mii de euro pe an, aşa că a ales varianta unei asigurări Casco în Austria, unde a plătit doar 8.000 de euro.

Zsolt Csergo este unul dintre cei mai fericiţi oameni din lume. Are o prietenă superbă, pe care o visează şi admiră orice bărbat – Nicoleta Luciu –, are afaceri mai mult decît profitabile, care îi permit un trai fericit şi, mai de curînd, are o maşină pentru care mulţi şi-ar da viaţa. Din această ultimă cauză, am ajuns şi noi pe circuitul de la Hungaroring, unde am văzut SLR-ul lui Zsolt la treabă, mîncînd asfaltul impecabil, atacînd curbele în forţă sau încercînd să facă cerculeţe, sau “donoughts”, cum ar zice pasionaţii.

În urmă cu 4 ani, ProMotor a fost singura instituţie de presă din România invitată la lansarea mondială a noului model Mercedes SLR McLaren, în Africa de Sud. Peste patru sute de kilometri de circuit stradal, viteze de peste 200 de kilometri la oră şi frîne bruşte care te adună în centură au arătat tot ce ştie Săgeata Argintie de 334 de kilometri la oră.

Mercedes Benz SLR Mclaren a fost şi este o declaraţie de competenţă a germanilor de la Mercedes şi a partenerilor lor din Formula 1, McLaren. Cu doar două locuri şi uşi care se deschid ca aripile păsărilor, SLR a luat multe elemente de stil şi tehnologie de la maşina cu care, în Formula 1, echipa germano-britanică s-a luptat pentru titlul mondial. Numele, SLR, vine din engleză, fiind prescurtarea de la sport, light şi racer, adică sportivă, uşoară şi de curse. Construită de McLaren în Marea Britanie, SLR are doar versiune cu volan pe stînga. Realizată în mare parte manual, SLR McLaren este produsă într-o cadenţă anuală de 500 de unităţi, pe o perioadă de 7 ani.

Istoric
Juan Manuel Fangio, Stirling Moss şi Karl Kling sînt piloţi care au scris istoria curselor auto. La mijocul anilor ‘50, ei au ajutat Mercedes 300 SLR să fie unul dintre cele mai de succes modele sportive din toate timpurile. Cu motor în 8 cilindri, 3.000 de centimetri cubi şi 310 cai-putere, săgeata argintie din acele vremuri ajungea la aproape 300 de kilometri la oră. Lesne de înţeles, a cîştigat toate cursele mari din 1955.

Cîntărind doar 1.117 kilograme, bătrînul SLR a fost în acea vreme cel mai rapid bolid care avea voie să circule pe drumuri publice. 300 SLR Coupe a fost dezvoltat pornindu-se de la designul şi tehnologia modelului 300 SL, produs încă din 1954. Deşi a avut rezultate senzaţionale în curse, Mercedes 300 SLR Coupe nu a fost niciodată fabricat în serie, din cauza retragerii Mercedes din cursele auto, la finele lui 1955. Astfel, au fost construite doar două maşini. Cu una dintre ele, Sir Stirling Moss s-a afirmat drept unul dintre cei mai buni piloţi, cu o carieră de 15 ani de competiţie, 416 curse şi 197 de victorii.

Chiar dacă nu a fost niciodată campion mondial, Stirling Moss a intrat în istorie pentru cea mai faimoasă cursă din toate timpurile. În 1955, la Mille Miglia, Moss a alergat cu un Mercedes 300 SLR, pentru ca în 10 ore să străbată 1.600 de kilometri pe ruta Brescia-Roma-Brescia. Media sa, 157,65 de kilometri la oră, a rămas cea mai înaltă realizată vreodată în cursele pe stradă.

Colegul său de la Mercedes, argentinianul Juan Manuel Fangio, a ajuns al doilea. Fangio a rămas în istorie ca primul cvintuplu campion mondial de Formula 1. În acel an, Mercedes 300 SLR a ocupat primele două locuri în cinci dintre cele mai importante curse ale anului 1955. Mercedes 300 SLR nu a avut doar un rol istoric pentru noua creaţie, ci a fost şi o puternică sursă de inspiraţie. Numeroase trăsături tehnice sau de design ale vechii maşini au fost preluate de noua săgeată argintie.

Pagini: 1 2 3