Land Rover Defender 110
al treilea an în care petrec ceva momente alături de un
Defender, a devenit o mică tradiţie, o întâlnire cu un
prieten la un an distanţă pentru a mai depăna ceva amintiri. La
prima vedere nu pot explica ataşamentul faţă de acest „bulgăre” de
metal, nu pot explica de ce întorc capu după fiecare exemplar zărit
în trafic sau parcat. Explicaţii ar fi multe dar aici testăm
maşini. Aşadar…
Un Defender 110, ciudat cum în cazul acestui model nu trebuie să
mai menţionezi marca, a devenit modelul o marcă în sine. Înaintea
anului 2008, când modelul a sărbătorit 60 de ani de existenţă, a
beneficiat de un facelift. Încercând o metaforă nu prea reuşită,
ideea de
facelift la Defender este sinonimă cu a vărui piramidele din
Egipt. Modificările estetice sunt minore şi sunt argumentate de
soluţiile tehnice în mare parte.
Capota este bombată în zona centrală şi asta pentru că acum avem
un diesel mai rafinat de origine Ford. Este un 4 cilindri în linie
de 2.402 cmc care dezvoltă 122 CP la 3.500
rpm şi un cuplu motor de 360 Nm la 2.000
rpm. Valori care nu vor impresiona în peisajul actual în
care se vânează fiecare căluţ care poate fi stors dintr-o
cilindree. Tot la exterior pot fi remarcate dispariţia
fantelor de aerisire de la baza parbrizului.
punct de vedere nostalgic poate un minus, dar acum Defender are o
instalaţie de climatizare performantă. Iar redesenarea planşei de
bord a condus la imposibilitatea păstrării acestui detaliu. În rest
cam acelaşi Defender pe care îl ştim în ce priveşte linia
exterioară. Upgrade-ul de la interior nu este o noutate, face viaţa
la bord ceva mai plăcută dar nu elimină minusuri.
Planşa de bord completează acum mai bine habitaclu, este mai
masivă, aduce un plus de orgonomie. În schimb nu pot fi trecute cu
vederea lipsa spaţiului în faţă, la o înălţime de
187 cm greu îmi găsesc o poziţie cât de cât confortabilă la volan.
Nici la nivelul umerilor nu este spaţiu, practic stai lipit de
portieră, iar pentru a o închide trebuie să te retragi spre
mijlocul maşinii pentru a avea loc.
Pedalierul este decalat spre stânga atât de
mult încât la prima urcare în maşină vei confunda ambreiajul cu
frâna. Un mic coşmar la prima vedere acest
Defender, şi cu toate acestea a ajuns la peste 60 de ani şi se
bucură de un capital de simpatie uriaş. De ce? Poate că toţi cei
care îl admiră au avut ocazia să vadă sau să trăiască potenţialul
acestui model. În rest viaţa la bord pentru pasageri poate fi chiar
agreabilă şi surprinzător de spaţioasă comparativ cu ce are de
îndurat şoferul.