Infiniti FX50S – Test în România
urcat în scaunele reglabile în 14 direcţii, ventilate şi încălzite,
observi cât de mare este maşina. Poziţia de condus
joasă scoate în evidenţă ramele geamurilor ridicate, umerii mari ce
se ridică din spatele farurilor, dar şi o lăţime care cu siguranţă
impresionează.
În rest, interiorul este în mare parte identic cu cel regăsit şi
pe
Infiniti EX37. Ceasuri asemănătoare, iluminare interioară
identică, un sistem de navigaţie complet şi o ambianţă sonoră
interioară semnată Bose. Sistemul de acces de tip „mâini libere”
este deja absolut necesar la un asemenea nivel financiar, confortul
asociat fiind semnificativ odată ce te obişnuieşti cu modul de
funcţionare.
De fapt, este suficient ca maşina să sesizeze prezenţa cheii în
apropiere pentru a aprinde două spoturi de lumină sub
oglinzi, pentru a lumina mai bine urcatul la volan. Odată
această operaţiune efectuată, găsirea poziţiei de condus ideală
este destul de uşoară, toate ajustările fiind făcute electric.
este bună, chiar dacă am remarcat butoanele tempomatului
poziţionate pe capacul ceasurilor de bord într-un mod nu foarte
fericit, joystickul pentru oglinzile electrice montat prea jos şi
luminile schimbătorului de viteze de o intensitate mult prea
mică.
În ceea ce priveşte spaţiul interior, aceasta plăteşte tribut
designului exterior, fără a deranja însă în mod deosebit, locurile
fiind suficient de mari pentru a acomoda în condiţii de confort
aproape orice ocupant. Spaţiile de depozitare sunt suficiente,
cotiera centrală este generoasă, însă portbagajul de doar
410 litri ar fi mai demn de o maşină de clasă compactă
decât de un SUV de aproape 5 metri.
Probabil japonezii au gândit acest aspect în vederea unei
aşezări cât mai compacte a bagajelor.