Cine îi găseşte un cusur să ridice două degete şi să stea jos (galerie foto)

Ştii ce-i aia să te urci într-o maşină şi să rămâi interzis? Interzis pentru că nu ştii dacă mai eşti în 2017. Într-o eră a lucrului mediocru-făcut pentru consum maximal pe termen mediu, ai surprize ca Mazda. Acest CX-5 ne-a blocat din prima. De când l-am văzut şi am constatat că e unic în cel mai bun sens al cuvântului. Noi, aici la ProMotor, credem că arată atât de bine încât e incomparabil cu orice SUV la ora asta. Şi ştiţi de ce? Pentru că dacă vezi un Tiguan, un X3, un X5, un Cayenne, stai să te gândeşti un pic – o fi cel nou, o fi cel vechi, o fi X5 sau X3? Toate arată ca nişte forme expandate proporţional cu clasa din care fac parte. Arată la fel de ani de zile şi parcă nimic nu s-a schimbat. Şi nu vorbim de glorii ca Porsche 911 sau Ferrari, care prin cultura semănată în conştientul colectiv, trebuie să arate la fel de când s-au născut. Nu, vorbim de SUV-uri care sunt noua boală a consumatorului de maşini, care ar trebui să vină cu ceva nou şi tentant pentru cumpărător într-o piaţă plină de SUV-uri. Noi ne-am lua de 1534 de ori mai repede o maşină cu personalitate, una pe care o identifici dintr-o mie.

Mazda CX-5 nu e un SUV de clasă mare, dar arată ca unul. E atât de înaltă că o depistezi imediat într-un lung şir de maşini parcate una în faţa celeilalte. Şi înăuntru se simte la fel – mult loc, dom’le. Să tot bagi în ea şi oameni, şi câini, şi bagaje, şi suflet. 

Am avut onoarea să merg în maşina asta cu un designer de interior care a declarat că e cea mai furmoasă maşină în care s-a urcat. Că nimic nu e la întâmplare şi că totul comunică armonios şi funcţional. Sună a clişeu, dar dacă designer-ul a spus-o, a făcut o facultate ca să o cred şi p’aia de Stat. Mergem în pagina următoare a articolului ca să citim despre partea dinamică.