Ce este Chevrolet Volt: maşină electrică sau hibrid? Am încercat să găsim răspunsul

Trebuie să recunosc faptul că modelul Chevrolet Volt are un aspect exterior reuşit, având acea tentă de maşină futuristă la care se aşteaptă majoritatea oamenilor, care consideră că o maşina electrică trebuie să fie diferită de o maşină normală. Faţă de orice sedan de clasă compactă de pe piaţă (Volt are 4,5 metri lungime), arată mult mai modern, dar reuşeşte să rămână familiar şi pentru cei conservatori. Într-un cuvânt, e o maşină plăcută.

Interiorul frapează prin consola centrală acoperită cu un material plastic alb-sidefat, dar şi datorită ideii inedite pentru integrarea butoanelor în ansamblu, acestea nefiind separate, ca într-o maşină normală. Totuşi, chiar dacă pare inedit, nu e neapărat şi ergonomic, deoarece de aproape fiecare dată trebuie să te uiţi pe ce vei apăsa.

În schimb, cele două displayuri, din spatele volanului şi din partea superioară a consolei centrale, sunt foarte lizibile şi au indicaţii foarte clare şi suficient de intuitive. Displayul central este şi tactil, aşa încât e facil să verifici în orice moment o multitudine de informaţii – de la grafica fluxului de putere până la consumul de curent electric şi benzină.

În rest, volanul este la fel ca în Aveo, designul centurii mediane a habitaclului aminteşte de Insignia, iar restul interiorului nu diferă prin spaţiu şi ergonomie de un sedan compact normal – cu excepţia locurilor din spate, doar două, din cauza bateriei în formă de T neputându-se adapta o banchetă pentru trei persoane. Iar portbagajul pare cam mic, având doar 310 litri.

Până în acest moment, Volt aş putea spune că e o maşină normală, cu un plus la capitolul look şi un minus la capitolul spirit practic. Aducând în ecuaţie şi sistemul de propulsie Voltec, cu „range extender”, lucrurile se schimbă mult, iar Volt mi se pare o maşină ecologică de zi cu zi foarte tentantă.

Chiar dacă, tehnologic, nu e o maşină strict electrică, Volt poate fi folosit în majoritatea timpului în regim „zero emissions” fără probleme, având o autonomie convenabilă pentru utilizarea cotidiană. Conform sondajelor de până acum printre utilizatorii americani de Chevrolet Volt, a reieşit că aceştia fac un plin de combustibil (35 de litri) cam la 1.600 km, ceea ce ar fi echivalentul unui consum mediu de numai 2 litri/100 km (la care se mai adaugă costurile pentru energia electrică, mult mai mici, însă, faţă de benzină).

Conform datelor oficiale, pe lângă cei 80 km în regim strict electric, Volt mai poate parcurge încă 420 km cu benzina din rezervor – în acest caz, maşina ar putea fi considerată o maşină convenţională, având un consum de 7 litri/100 km. Marea diferenţă, însă, se reflectă în comportamentul dinamic, deoarece motorul pe benzină are doar rol de generator, iar propulsia este asigurată de motorul electric, mult mai eficient şi performant.

Aşadar, aş putea considera Chevrolet Volt o maşină electrică în proporţie de 75-80%, dar cu un comportament 100% de maşină electrică şi având cheltuieli de întreţinere foarte atractive. Despre preţ, însă, nu pot spune acelaşi lucru: în Germania, Chevrolet Volt are un preţ de 41.950 euro – adică aproape dublu faţă de cel mai scump Chevrolet Cruze, cu motorul diesel 2.0D de 163 CP şi dotat cu cutie automată.

Strict din perspectiva banilor, Volt ar putea deveni rentabil după circa 100.000 km faţă de un Cruze diesel automat, ceea ce e clar în detrimentul lui Volt, mai ales că intervin şi temerile ţinând de fiabilitatea soluţiilor tehnice noi. Probabil acesta este şi motivul pentru care data lansării lui Volt pe piaţa noastră şi preţurile nu au fost stabilite încă (deşi fratele său, Opel Ampera, va putea fi cumpărat şi la noi din 2012).

Totuşi, trecând de bariera psihologică a preţului de achiziţie, Volt mi se pare o maşină reuşită. În primul rând, poate fi numită maşină ecologică adevărată, permiţând o utilizare în regim electric în marea parte a timpului. În al doilea rând, comportamentul dinamic şi performanţele sunt peste nivelul oricărei maşini convenţionale similare ca gabarit şi cu motor de circa 150 CP.

Nu în ultimul rând, Chevrolet Volt mi s-a părut foarte convingător în scurtul test-drive, iar sistemul de propulsie Voltec se anunţă foarte promiţător pentru viitoarele modele Chevrolet ecologice. Dar mă întreb: oare câţi dintre cei care îşi permit să dea 40-45.000 euro pe o maşină se vor orienta spre Volt în detrimentul unor berline premium diesel mai garnisite?

Pentru că Volt-ul mi se pare maşina care îi pune la încercare pe cei cu bani: adopţi trendul ecologist sau rămâi captiv clişeului „maşina reprezintă statutul”?

Oficialii americani declară, cu mândrie, că noul Chevrolet Volt este un automobil revoluţionar, fiind nu doar prima maşină electrică de mare serie Chevrolet, ci una care propune soluţia range-extender, pentru mărirea autonomiei. Cu alte cuvinte, pe lângă motorul electric principal şi cel secundar, sistemul de propulsie Voltec mai înseamnă şi prezenţa unui motor pe benzină.

„Deci e o maşină hibridă” au concluzionat mulţi, intrigaţi de faptul că specialiştii Chevrolet continuau să susţină că, totuşi, e o maşină cu propulsie electrică. Deoarece majoritatea oamenilor nu au timp să despice firul tehnologic în patru, încerc să explic, pe scurt, de ce Volt-ul e mult mai aproape de maşinile electrice decât de cele hibrid.

În cazul unei maşini hibrid plug-in, cum e, de exemplu, Toyota Prius Plug-in, motorul pe benzină pune în mişcare roţile motoare, iar motorul electric are un rol ajutător, astfel încât motorul termic să fie solicitat mai puţin, deci să consume mai puţin. Datorită faptului că bateriile pot fi încărcate şi de la o priză normală, o astfel de maşină hibridă plug-in poate rula şi în regim strict electric, dar pe o distanţă foarte scurtă, de maximum 20 km.

La polul opus avem maşini strict electrice, precum Nissan Leaf, care are doar un motor electric, alimentat de la baterii. Acestea pot fi încărcate de la o priză de alimentare, iar autonomia maximă a maşinii se cifrează la maximum 160 km. Faţă de Prius plug-in, Leaf merge mai mult cu emisii zero, utilizând doar curentul electric din baterii. Însă, faţă de maşinile obişnuite, autonomia este considerată prea mică, deci potenţialii clienţi sunt reticenţi.

Inginerii Chevrolet au încercat să împace şi capra (autonomia convenabilă), şi varza (polure minimă) prin pachetul tehnic numit Voltec. Acesta presupune:

• pachetul de baterii litiu-ion, de 16 kWh
• motorul electric principal de 111 kW (150 CP)
• un motor electric secundar, de 55 kW (75 CP)
• un motor termic pe benzină, de 1,4 litri şi 86 CP
• un angrenaj epicicloidal şi trei ambreiaje, controlate de unitatea centrală, care cuplează cele trei motoare în funcţie de condiţii

Sistemul Voltec are patru moduri de funcţionare:

1. doar motorul electric principal (la viteze mici şi medii) – motorul electric este alimentat de curentul electric stocat în baterii şi pune în funcţiune roţile; autonomia maximă în acest caz este de 80 km (deci mai bine decât un hibrid plug-in, dar mai puţin decât o maşină strict electrică actuală);

1. motorul electric principal şi cel secundar (la viteze mari sau la acceleraţii puternice) – o parte din sarcina motorului electric principal este preluată de generatorul secundar, pentru a spori eficienţa primului şi a evita suprasolicitarea sa; şi în acest caz, maşina funcţionează strict electric, dacă bateriile sunt suficient încărcate;

2. motorul pe benzină şi motorul electric principal (la viteze mici şi medii, când bateriile au atins o limită minimă a descărcării) – motorul pe benzină capătă rol de generator de curent electric pentru motorul electric principal; prin urmare, motorul pe benzină nu angrenează roţile motoare, acest lucru căzând tot în sarcina motorului electric;

3. motorul pe benzină şi cele două motoare electrice (la viteze mai mari şi la acceleraţii puternice, când bateriile au atins o limită minimă a descărcării) – motorul pe benzină îşi păstrează rolul de generator, dar pune în funcţiune şi motorul electric secundar, pentru o eficienţă cât mai bună a sistemului

Prin urmare, motorul pe benzină nu are legătură directă cu roţile motoare, ci doar motoarele electrice. Aşa încât Chevrolet Volt este mai mult maşină electrică decât maşină hibrid, ideea „range extender” (în traducere, „creşterea autonomiei”) rezolvând cu brio temerile privind autonomia scăzută în cazul drumurilor mai lungi.

Pe de altă parte, conform studiilor de până acum, autonomia maximă de 80 km în regim electric este suficientă pentru 80% dintre nevoile de zi cu zi ale utilizatorilor maşinilor electrice. Iar, cine vrea mai mult, se poate baza pe motorul pe benzină, aşa încât autonomia totală se cifrează la circa 500 km.

Aşadar, cu aceste date în minte, m-am urcat în Chevrolet Volt şi i-am dat drumul