BMW Z4 sDrive35i – test Promotor.ro

Atunci când am predat BMW-ul Z4 şi m-am urcat înapoi în maşina mea, prima reacţie a fost de nedumerire: de ce stau aşa de sus? Asta pentru că diferenţa faţă de BMW Z4 este una foarte mare.

În modelul bavarez poziţia de condus este una foarte joasă, iar acest lucru vine şi cu un preţ: accesul în scaun este destul de dificil. BMW ştie asta şi îţi permite să te joci cu telecomanda pentru a seta maşina astfel încât să-ţi coboare geamul complet pentru a intra mai bine în maşină.

O dată ce ai suit, pardon, coborât în scaunele sport cu numeroase reglaje electrice, poziţia de condus ideală devine deja doar o problemă legată de timpul de ajustare. Adică nu mai mult de un minut. Volanul sport mic şi cu o formă atrăgătoare nu are însă piele perforată, fiind recomandată în acest caz folosirea unor mănuşi de condus. Mai ales dacă vrei să conduci sportiv.

În spatele acestuia se află padelele de schimbare a treptelor de viteză, cu o configuraţie puţin ciudată la prima vedere. Dacă tragi de oricare din cele două padele, se trece într-o treaptă superioară. Pentru retrogradare, însă, trebuie să împingi în padele. Abia acum mă întreb: oare ce se întâmplă dacă simultan apăs de o padelă şi trag de cealaltă? Nu este cea mai bună soluţie, dar te obişnuieşti.

Un lucru este însă clar. Poziţia de condus este una foarte bună.

De aceea, germanii, concentrându-se puternic pe acest aspect, au uitat unele lucruri relativ stupide: sistemul de sunet nu are afişaj pentru volum, capacul de pe consola centrală are un buton pentru deschidere (aş fi preferat soluţia mai elegantă în care apeşi pe capac şi acesta se deschide), iar micile parasolare sunt realizate dintr-un plastic ce nu prea face cinste unui BMW.

Şi să nu uit, deşi vorbim despre cea mai puternică motorizare, climatizarea automată este opţională. Ocazie pentru BMW să-ţi mai ceară 580 de euro.

Însă uiţi de toate acestea imediat ce porneşti motorul şi transformi maşina într-un cabrio.

Pagini: 1 2 3 4