BMW K 1200 R – test promotor.ro

VEZI AICI TOT TESTUL DE VARĂ PROMOTOR.RO

De fapt, nu doar propriile limite, ci şi cele ţinând de aerodinamică. BMW K 1200 R este un naked arătos şi impunător, dar "beneficiază" de dezavantajele unui naked: la viteză mare, nu eşti protejat de vânt.

De fapt, nici nu trebuie să fie prea mare viteza: la 100 km/h deja nu mai poţi sta în aceeaşi poziţie aproape dreaptă, ca în oraş; pe la 120 km/h eşti aplecat binişor; la 140 km/h apreciezi faptul că rezervorul destul de înalt îţi permite să te "întinzi" confortabil; iar pe la 160 km/h realizezi că trebuie să te ţii foarte bine de ghidon şi să devii una cu animalul, încercând să te ascunzi cât poţi de bine după parbrizul minuscul.

La mai mult de 160 km/h nu am avut curiozitatea să văd ce se întâmplă, expunerea la curentul de aer este mult prea mare. Aşa încât apare o întrebare ciudată: avem un motor extrem de potent, dar care, la drumuri lungi, devine prea obositor dacă mergi cu viteză mare. Este adevărat, BMW oferă motocicliştilor echipament ultimul răcnet, care ţine seama de frecările aerodinamice, dar nu cred că permite o viteză de croazieră mult mai mare.

Personal, consider că, pe BMW K 1200 R, 120 km/h este o viteză rezonabilă pe şoselele rapide, care îţi permite să mergi chiar şi peste 100 km fără să te opreşti. Poziţia comodă teoretic te-ar ţine în şa chiar şi mai mult, însă protecţia mai mult decât precară la vânt îşi spune cuvântul.

Dar, de ce să ne plângem? Vorbim doar de un roadster – cel mai puternic la data apariţiei sale pe piaţă şi, oricum, unul dintre motoarele de referinţă în lumea utilajelor pe două roţi. K 1200 R devine, astfel, mult mai tentant pentru un parcurs virajat, care permite viteze medii, însă poate fi uşor abordat datorită manevrabilităţii foarte bune.

În acest caz, devine clar că e nevoie de un specialist în şa, deoarece puterea la discreţie necesită reflexe rapide şi stăpânire de sine. În cazul meu, aş putea vorbi de o tatonare a virajelor, nicidecum de un traseu parcurs în forţă. M-am mulţumit cu abordarea unui stil lejer, fără a mă grăbi, deşi, aproape la orice turaţie, disponibilitatea resurselor propulsorului este atât de prezentă, încât parcă nici nu e nevoie de şase trepte în cutia de viteze.

Ceea ce am remarcat pe loc mi s-a confirmat şi la drum: o dată depăşit pragul de 3.500-4.000 rpm, caracterul de bestie iese la suprafaţă rapid, iar K 1200 R devine o motocicletă foarte dinamică (chiar prea dinamică pentru gusturile mele).

Transmiterea puterii prin cardan nu induce şocurile la care mă aşteptam, din nou fiind de apreciat echilibrul general foarte bun al motorului. Păcat doar că schimbarea treptelor aduce cu sine şi un zgomot măricel dinspre cutia de viteze.

Totuşi, e un motor sportiv, iar acest lucru se simte suficient de bine în partea dorsală.

Pagini: 1 2 3 4 5 6