Adaptarea la jungla urbană: Subaru XV 2.0D

Principalul avantaj al lui Subaru XV faţă de alte crossover-uri sau SUV-uri de pe piaţă îl reprezintă sistemul de tracţiune integrală Symmetrical All-Wheel Drive, considerat cel mai performant şi sigur în segmentul său la ora actuală. Sistemul beneficiază de un diferenţial central cu vâsco-cuplaj, dar puterea este transmisă în proporţie de 50:50 pe cele două punţi, nu ca la multe alte SUV-uri, care au tracţiune faţă, doar la derapajul unei roţi fiind trimisă puterea şi spre puntea spate.

Cu alte cuvinte, fie iarnă, fie ploaie, fie uscat, Subaru XV are tracţiune integrală permanentă – ceea ce echivalează cu modul „Lock” al unor SUV-uri de pe piaţă, dar japonezii promit un comportament mai bun al sistemului lor de tracţiune integrală, graţie experienţei atâtor decenii.

Şi nu pot decât să le dau dreptate: Subaru XV, chiar dacă, principial vorbind, e doar un hatchback înălţat, face faţă fără probleme drumeagurilor cu noroaie, mult mai bine decât mă aşteptam şi, în mod evident, mai bine decât cam orice crossover sau SUV actual cu tracţiune 4×4. Iar electronica mi se pare foarte bine setată pentru a nu-ţi pune beţe în roate în situaţiile mocirloase.

O altă particularitate a lui Subaru XV este motorul diesel de 2,0 litri şi 150 CP. Este singurul diesel în configuraţie boxer din lumea auto, ceea ce are şi avantaje, dar şi dezavantaje. Principalul avantaj eset răspunsul omogen şi uniform al motorului, care urcă în ture foarte suplu şi fără acel şoc obişnuit la alte dieseluri, în momentul intrării în acţiune a turbinei.

Cuplul are o valoare bună, de 350 Nm, fiind atins foarte jos, de la 1.600 rpm. În practică, acest lucru înseamnă o disponibilitate foarte bună a propulsorului la turaţiile reduse, în trafic aglomerat XV fiind plăcut de condus. De asemenea, depăşirile cu Subaru XV echipat cu acest motor sunt sigure şi rapide.

Din punct de vedere al comportamentului dinamic, motorul primeşte numai laude, dar există şi câteva umbre. La ralanti, se simte că boxerul nu e aşa de bine echilibrat, la intervale regulate maşina fiind scuturată puţin de vibraţii uşor de sesizat. Eventual putem spune că e o „semnătură” a acestui motor, care va fi apreciată de fani…

Pe urmă, insonorizarea maşinii se deteriorează cam repede peste 80 km/h, iar zgomotul motorului este mai mare decât mă aşteptam, la viteze mari rivalizând cu zgomotele aerodinamice, destul de pronunţate. Per total, maşina e bine insonorizată la viteze mici, însă cei care se grăbesc nu cred că vor aprecia zgomotele ca fiind sportive.

Din punct de vedere al cutiei de viteze manuale nu sunt reproşuri, timoneria fiind corectă, iar rapoartele bine alese. Suspensia, însă, e contradictorie şi este, probabil, cel mai clar lucru care ne arată că Subaru XV este doar un Impreza înălţat.

Pe şosea, Subaru XV se arată destul de confortabil, denivelările fiind absorbite sec, fără a te zgâlţâi neplăcut. Însă, o dată cu creşterea vitezei, apare şi un fenomen de pompaj suficient de accentuat pentru a te face mai atent la frânările bruşte, care, la viteze de peste 100 km/h, necesită intervenţia fermă asupra volanului pentru păstrarea traiectoriei.

În curbe, cel de la volan va fi temperat de supleţea cam mare a suspensiei, maşina înclinându-se destul de mult, iar direcţia nu are un feedback suficient de bun. Totuşi, graţie tracţiunii integrale performante, stabilitatea pe traiectorie este mai bună decât ai crede, iar ruliul nu e aşa de mare cum îţi dă de înţeles înclinarea caroseriei. Practic, pe traseele virajate e nevoie de obişnuinţă cu reacţiile maşinii, XV demonstrându-se sigur chiar şi în conducere rapidă.

O suspensie suplă înseamnă un confort mai bun pe macadam, nu? Ei bine, da şi nu. Câtă vreme viteza este redusă, Subaru XV se dovedeşte confortabil pe drumeaguri desfundate, însă, dacă eşti mai sportiv, în funcţie de dimensiunea denivelărilor, maşina va începe să aibă un ţopăit care trebuie să-ţi tempereze pornirile războinice.

O viteză de maximum 60-70 km/h pe macadam cu pietriş şi şleauri mici înseamnă confort şi control foarte bune pentru Subaru XV. Peste această limită, XV necestiă un „cowboy” cu o experienţă mai mare în spatele volanului, caz în care senzaţiile se apropie uşor de ceea ce se întâmplă în WRC. Cel puţin la nivelul unui simulator foarte bune…

Prin urmare, Subaru XV este un crossover ciudat: arată dinamic, dar suspensia cam moale impune temperarea tempo-ului, deşi motorul este capabil să facă faţă unui regim mai sportiv. Pe de altă parte, deşi pentru unii poate părea doar o Impreza mai înălţată, garda la sol şi tracţiunea integrală competentă fac XV-ul mult mai capabil decât multe crossover-uri şi SUV-uri 4×4 de pe piaţă în teren accidentat nu chiar soft.

Aşa încât se pune întrebarea dacă îşi merită banii Subaru XV – vedem pe pagina următoare

În istoria recentă a constructorului japonez a existat o versiune Impreza XV, care a debutat pe plan european la Salonul Auto Geneva 2010 ca un hatch-crossover cu pretenţii de aventurier. Din punct de vedere tehnic, se baza pe cunoscutul sistem de tracţiune integrală al unui Impreza normal, iar estetic beneficia de o centură inferioară din plastic negru şi bare de amarare, care diferenţiau Impreza XV de berlina normală.

Însă aceste lucruri nu au fost de ajuns pentru a face din Impreza XV un concurent redutabil pentru Nissan Qashqai, de pildă, în primul rând din cauza unei gărzi la sol prea mici pentru nevoile clienţilor de crossover. Aşa încât noua generaţie repară acest lucru, inginerii adaptând noul XV mult mai bine standardelor segmentului crossover.

O generaţie nouă care mizează pe un refresh complet, atât la nivel tehnic şi vizual, cât şi în ce priveşte numele – aşa încât acum vorbim de Subaru XV, nu de Subaru Impreza XV. De altfel, Impreza a dispărut, pentru moment, din oferta importatorului, rămânând în vânzare doar versiunea sportivă WRX STi.

De ce s-a preferat, oare, păstrarea doar a indicativului XV, în condiţiile în care Impreza are un foarte bun renume? Deoarece japonezii vor ca noua generaţie Impreza să fie o maşină mai elegantă şi mai pretenţioasă. Iar XV, deşi e derivat din Impreza, le este destinat celor pasionaţi de aventură şi care sunt mai dinamici din fire. Aşa încât îşi merită locul separat în familia Subaru.

Dacă e să mă raportez la modelul din testul nostru, vopseaua orange aprins a caroseriei pot spune că îi conferă maşinii un magnetism aparte, în timp ce farurile foarte agresive şi forma compactă fac din Subaru XV o maşină de-a dreptul arătoasă. În plus, arată foarte serioasă şi robustă, adică exact ceea ce vrea publicul activ de la o maşină pentru escapadele de weekend pe drumurile mai puţin umblate.

Lucruri foarte uşor de remarcat sunt garda la sol generoasă, de 22 cm, precum şi jantele de 17 inch, acestea promiţând aptitudini foarte bune în teren accidentat pentru segmentul crossoverelor compacte. Pe de altă parte, XV are un gabarit suficient de compact pentru utilizarea cotidiană, deci se anunţă un allrounder mai mult decât interesant.

Să vedem interiorul lui Subaru XV cum se prezintă – pe pagina următoare

Pagini: 1 2 3