Skoda Roomster Scout

Nu chiar, în ciuda faptului că multe străzi din România pot fi etape de rally raid. Scout nu este o versiune cu tracţiune integrală a lui Roomster, ci doar una cosmetizată. Vizual, ar da bine cocoţată pe o spinare montană, dar vocaţia ei este, în primul rînd, aceea de maşină de familie. În mod normal, adică în ţările civilizate, are rolul de a se integra cu brio în traficul aglomerat al marilor oraşe, pe cînd la noi urmează să dea piept cu gropile imense, cu bordurile mult prea înalte, cu gurile de canal neacoperite, cu rămăşiţele de şantiere uitate în plin centru şi cu alte minunăţii care fac parte deja din cotidian. Din acest punct de vedere, accesoriile exteriorului par foarte bine alese şi, cu siguranţă, vor scuti proprietarii de multe cheltuieli nedorite.

Roomster a făcut furori la apariţie cu designul său nonconformist. Ca “specie”, se vrea a fi un mini- MPV (Multi Purpose Vehicle), “împachetat” cu măiestrie de către designerii mărcii. Aceştia au mizat din plin pe jocul interesant al volumelor şi liniilor, dar şi pe o asimetrie foarte curajoasă. Compoziţia începe în forţă, cu farurile de forma unor lacrimi uriaşe, care contrastează puternic cu lăţimea maşinii. Aceasta pare mai îngustă decît este atît din cauza înălţimii, care a sporit cu 4,3 cm în comparaţie cu a lui Roomster, cît şi din pricina botului alungit, delimitat de muchii fine, ce abia răzbat din rotunjimile aripilor şi ale capotei.

Dacă pe grila frontală n-ar trona sigla Skoda, de acest joc sublim ar suprafeţelor ar putea fi suspectat însuşi domnul Bangle, Roomster şi Scout părînd a fi verişorii mai îndepărtaţi ai Seriei 1. Linia frontală este continuată de stîlpii A, care, vopsiţi fiind în negru, îţi dau impresia că ai în faţa ochilor o carlingă de avion. Efectul este accentuat de suprafeţele vitrate relativ mici ale uşilor din faţă şi de curbura prin care ele se îmbină cu stîlpul B.

După acesta din urmă povestea se complică, tot ce urmează părînd să fie din alt film. Suprafeţele vitrate încep să domine, linia maşinii este întreruptă brusc, iar spatele, simplu şi mai angular, se contrazice violent cu partea frontală. Această stare de fapt te face să crezi că s-a întîmplat vreun accident. De exemplu, cu ocazia chefului ţinut de cehi pentru a sărbători bunul mers al lucrurilor din ultimii ani, cineva cu siguranţă a amestecat planurile a două maşini diferite sau, mai rău, Roomster o fi fost desenat chiar în seara cu pricina… La acest cocktail, Scout adaugă de jur-împrejur elemente de plastic, în stil de “gipan”, accentuînd caracterul lifestyle al maşinii.

Exteriorul nu va plăcea la toată lumea, asta-i clar, dar nimeni nu-i va putea contesta originalitatea. Interiorul amestecă într-un mod cît se poate de plăcut mai multe elemente extrase din banca de “organe” comună a grupului VAG. De spaţiu nu se duce lipsă, designul este sobru dar elegant, iar materialele şi finisările sunt excelente. Foarte bună este poziţia în faţă: stai neaşteptat de jos, iar volanul (reglabil în profunzime şi înălţime) cade foarte bine în mînă. Spaţiile de depozitare sînt suficiente, bancheta este rabatabilă, iar portbagajul măsoară 450 de litri, deci transportul familiilor numeroase sau mutatul în casă nouă nu reprezintă o problemă.

Scout nu uită nici să te răsfeţe un pic: la cuplarea marşarierului, volumul sistemului audio este redus, pentru ca şoferul să audă mai bine bipurile radarului de parcare (opţional). În test am avut de-a face cu versiunea diesel de 1,9 litri şi 105 cai, motorizare cu care am testat şI Roomster. Zgomotos şi nu foarte puternic, agregatul TDI are măcar meritul că abia consumă ceva. Direcţia e precisă, cutia are o timonerie exemplară, iar trenul de rulare (cam tare) e bine setat. Frînele au dezamăgit crunt, dar maşina avea cîteva mii de kilometrii în regim de test, deci sar putea să fi fost un fapt izolat.

Problema cea mai mare a lui Scout este preţul exorbitant. Cel mai ieftin 1.9 TDI costă 18.115 euro (DDP, taxa de prima înmatriculare inclusă), în timp ce modelul testat ajungea la 19.997 euro (idem), ceea ce este enorm.