Renault Laguna Coupe – test in premiera

Prin urmare am atacat internetul, pentru a descoperi şi redescoperi coupeurile din istoria constructorului francez. O faptă înţeleaptă din punctul meu de vedere, pentru că l-am descoperit şi pe Renault Torino (IKA Torino), un prim coupe despre care nu prea aveam habar. Apoi am revăzut Renault 15/17 coupe, Fuego, Avantime şi exotica serie Alpine A 110, 310 şi 610.

Şi dintr-o dată Laguna Coupe nu a mai fost o făptură străină: am identificat veriga-lipsă care să îi ofere justificare. Paradoxal, descoperi în noul model enorm de mult din linia senzaţionalului A110. Evident, totul trecut prin filtrul timpului şi al soluţiilor tehnice utilizate. Oricum, îmi voi menţine opinia că Laguna Coupe reprezintă maturizarea noii linii de design Renault. Dacă berlina Laguna îşi are fani şi contestatari din punctul de vedere al designului, coupeul a generat numai admiraţie.

Şi personal regăsesc parcă ceva tuşe dintr-un Aston Martin. Ciudat pe undeva, pentru că vorbim despre un model francez, dar în acelaşi timp de bun augur luând în calcul eleganţa atemporală a modelelor britanice. Fie că privim grila faţă cromată, generos dimensionată, şoldurile spatelui sau grupurile optice spate, parcă ceva din linia modelelor britanice răsare, dar parcă este acolo şi ,o reinterpretare a lui Alpine A110. Atunci când linia unui model place, dar creează nelinişte înseamnă că designerii au reuşit.

Şi acest fapt este cu atât mai lăudabil cu cât Renault nu se poate lăuda cu o tradiţie în coupeuri. Practic creativitatea este eliberată la intervale aleatorii, iar rezultatul, de această dată, este unul extrem de agreabil. Privită din faţă, Laguna Coupe nu se rupe într-atât de gama constructorului francez încât să nu fie recunoscută instinctiv, dar spatele este cu totul altceva.

Singurul lucru pe care l-aş recomanda la achiziţionarea maşinii ar fi optarea pentru cele mai mari jante, cele de 17 ale modelului de test părând extrem de mici în tabloul general. Interiorul arată în mare măsură identic cu cel al berlinei, dar există nişte tuşe sportive, menite a sublinia caracterul maşinii, care fac diferenţa. Consola centrală este mult mai simplă, mai puţin încărcată şi aduce un plus de “aer” în partea frontală a habitaclului.

Locurile spate sunt uşor simbolice, cel puţin din punctul meu de vedere, adică de la 1,90 metri înălţime. Ce-i drept, copiii de până la 10-12 ani nu cred că au motive de nemulţumire. Paradoxal, deşi habitaclul nu diferă cu mult de al unei Laguna berline, te simţi altfel în maşină, francezii au reuşit să comunice ideea de coupe.

Modelul testat putem spune că era versiunea de bază, echipată cu propulsorul 2.0 Turbo şi cutie de viteze automată cu şase rapoarte. Propulsorul nu e nou, l-am degustat pe vechea generaţie Laguna. Deşi are ceva ani, nu pot zice că şi-a pierdut din farmec, este chiar extrem de plăcut, iar cei 170 CP furnizaţi la 5.000 rpm reprezintă o valoare corectă pentru o motorizare de bază.

Plăcut este că aduce şi satisfacţii în utilizare, pentru că turbina contribuie la o valoare a cuplului motor bună, 270 Nm, obţinută la 3.250 rpm. În schimb propulsorul este penalizat de cutia automată cam lentă, parcă o idee mai lentă decât ceea ce am avut ocazia să testăm în ultimul an şi jumătate. Plus faptul că nu este aşa de intuitivă, nu se adaptează stilului de condus, trebuie să te obişnuieşti tu cu ea. Fără a conduce sportiv, doar ceva mai rapid, deja cutia schimbă pe la 4.500 rpm, un regim cam ridicat. Cutia ar fi singura verigă care nu contribuie la totul unitar.

Şi ţinuta de drum este bună. Suspensia e mai rigidă, dar nu deranjează, există şi ruliu pe viraje, dar cu toate acestea Laguna Coupe dovedeşte o încăpăţânare plăcută în a menţine trasa. Îşi păstrează caracterul neutru chiar şi atunci când te aştepţi deja la o subvirare puternică. Din acest punct de vedere, modelul francez chiar este o surpriză plăcută. Mă aşteptam, în altă ordine de idei, la un sunet ceva mai masculin, doar aveam două evacuări în spate. Sonor, coupeul francez nu satisface pe deplin. Şi totuşi vorbim despre modelul de bază, unul care nu are direcţia integrală, virilitatea propulsorului V6, o cutie manuală…

Un produs interesant, care te cucereşte pe deplin cu linia sa exterioară, unul care se dovedeşte suficient de matur la interior pentru a nu te agasa, dar şi unul la care trebuie să scoţi ceva bani din buzunar pentru o configurare şi o echipare (aici evident mă refer la cutia de viteze) care să îţi garanteze satisfacţii complete.