Mini Clubman Cooper S

"Clubdoor" este, de fapt, o portieră care se deschide în sens contrar celei din faţă, după modelul întâlnit la Mazda RX-8. Atâta doar că nu vorbim de două portiere de acest tip, ci doar de una. Pe partea dreaptă.

De ce doar una? De ce nu, este mai interesant. Practic, "clubdoor" a devenit atracţia trendy a momentului, motivul principal pentru care să te afişezi la cafenea cu un Mini Clubman şi lucrul care justifică diferenţa de preţ de 2.000 de euro faţă de un Mini normal (în Germania). Din punct de vedere practic, este o soluţie mai mult elegantă pentru a permite accesul pasagerilor pe locurile din spate. Unde, datorită creşterii ampatamentului cu 8 cm, este loc aproape ca pe sofaua unui Rolls Royce, după cum se laudă oficialii mărcii. Atâta doar că au uitat să menţioneze că acest lucru este posibil doar dacă scaunele din faţă sunt avansate la maxium. Altfel, în practică, cei doi pasageri din spate vor sta o idee mai puţin încorsetaţi decât într-un Mini normal. Adică hatchback.

De fapt, locurile din spate sunt pentru fete mignone sau pentru bebe – mămicile tinere vor aprecia foarte mult găselniţa "clubdoor" când îşi vor "depozita" copilaşul în spate. Cu alte cuvinte, chiar dacă ampatamentul a crescut, în spate feelingul Mini nu a dispărut. Mai ales că, pentru accesul pe banchetă, tot trebuie rabatat spătarul scaunului dreapta faţă, iar apoi împins în faţă, cam cum se întâmplă şi la Mini scurt. Păcat că bavarezii nu au adoptat un sistem "easy-entry" cu memorarea poziţiei din care a fost mişcat scaunul. Din punct de vedere al securităţii laterale, nu sunt probleme, deoarece această portieră mică este puternic ranforsată şi preia rolul montantului central pe partea dreaptă. Fapt pentru care nu are rost să căutaţi butonul pentru deschiderea micului gemuleţ…

Adoptarea doar pe partea dreaptă a acestei portiere "clubdoor" a dus la o asimetrie ciudată a caroseriei, care, într-o primă fază le-a pus nişte probleme inginerilor, în ce priveşte rezistenţa caroseriei şi absorbirea vibraţiilor. Bineînţeles că orice problemă şi-a găsit naşul, dar aceste soluţii constructive sunt şi ele responsabile pentru creşterea de preţ faţă de varianta hatchback. Dacă tot vorbim de creşteri, atunci să remarcăm că acoperişul lui Clubman este cel mai lung dintre toate plafoanele oricărui model BMW aflat în fabricaţie – aşa că, atunci când eşti în compania unui proprietar de BMW, îi poţi spune cu un aer superior: "plafonul meu e cel mai lung!".

Dacă, atunci când te uiţi la Mini Clubman din partea dreaptă, îţi va atrage atenţia clar portiera "clubman", asta nu înseamnă că lipsa acesteia de pe partea stângă face maşina banală. Dimpotrivă, geamul lateral foarte lung şi buşonul cromat al rezervorului de combustibil îi conferă maşinii un aer chiar o idee mai sportiv şi mai rasat decât în cazul unui Mini obişnuit. Ce mai este de apreciat: a fost păstrată soluţia portierelor fără rame la geamuri, ceea ce îi conferă, chiar şi lui Mini Clubman, o uşoară impresie de coupe, în ciuda unui aspect îndreptat mai degrabă spre utilitatea unui break.

În ce priveşte, însă, habitaclul, chiar că nu sunt modificări notabile faţă de un Mini normal. Adică hatchbak.

Pagini: 1 2