VIDEO | Alunecare masivă de teren pe șantierul Autostrăzii Transilvania
O alunecare masivă de teren s-a produs pe șantierul Autostrăzii Transilvania. Se caută soluții pentru depășirea acestei situații, iar cei de la CNAIR iau în calcul inclusiv schimbarea traseului autostrăzii.
Dealurile transilvănene continuă să pună probleme constructorilor din infrastructură. Cea mai recentă alunecare de teren în zonă a fost una masivă, punând în pericol șantierul Autostrăzii Transilvania. Zona afectată este cea de la kilometrul 11+300, pe tronsonul dintre Nădășelu și Zimbor, unde lucrează constructorul român UMB. Acesta a semnat contractul în 2020, dar acum se pune problema unei reconfigurări complete a traseului autostrăzii pentru a evita problemele viitoare.
O înregistrare video făcută de Asociația Pro Infrastructură arată dimensiunile dezastrului. Alte patru zone cu dealuri instabile au fost identificate pe traseul celei mai ghinioniste autostrăzi din România. Potrivit celor de la Pro Infrastructură, problemele sunt cunoscute și au dat bătăi de cap și constructorilor anteriori. Între aceștia, Bechtel, care a sărit peste acest tronson și a început lucrările dincolo de Suplacu de Barcău spre graniță, și Maltauro, căruia i s-a reziliat contractul înainte de a pune o cupă de excavator în teren după ce a cerut costuri suplimentare imense.
Alunecare masivă de teren pe șantierul Autostrăzii Transilvania. Care sunt soluțiile luate în calcul
„Actualul antreprenor general, UMB, în ciuda mobilizării excepționale, nu scapă de problemele majore de consolidare, iar execuția în aceste zone cu instabilitate este fie blocată (ca în cazul alunecării despre care vă vorbim astăzi), fie înregistrează întârzieri și, desigur, costuri în plus”, se arată într-o postare pe Facebook a Asociației Pro Infrastructură.
„Deși constructorul actual depune toate eforturile pentru consolidarea versanților, soluțiile aplicate până acum nu par a avea rezultate favorabile. Experți desemnați de UMB și de CNAIR caută împreună soluții, luându-se în calcul inclusiv schimbarea traseului”, se mai arată în postarea API.
Cei 30 de kilometri ai acestui sector, ca și cel adiacent dintre Zimbor și Poarta Sălajului au fost incluși în PNRR pentru finanțare. Asta înseamnă că întârzierile ar putea duce la pierderea finanțării pe acest program.
Probleme similare au afectat și construcția autostrăzii A1, între Sibiu și Deva, în anii anteriori. Lucrările pe cei 22,11 kilometri ai sectorului dintre Cunţa şi Sălişte au început în 2011 şi au fost finalizate în mare grabă în campania electorală pentru prezidenţialele din 2014. Şoferii au putut circula pe acest sector doar 10 luni după inaugurare, iar în acest interval au existat numeroase probleme, de la crăpături în asfalt, alunecări de teren sau fisuri la baza viaductului de la Aciliu.
În 2016, întregul lot a fost închis circulaţiei pentru demolarea autostrăzii pe o porţiune de 200 de metri şi reconstruirea acesteia. În 2019, problemele au reapărut, astfel că acest sector a primit denumirea peiorativă de „Autostrada Meșterul Manole”.