Litrul de benzină, la preţuri similare cu cele din Austria şi Spania
Ieftinirea atât de redusă a preţului litrului de benzină, care abia recent spre pragul de cinci lei, respectiv circa 1,13 euro/litru, în perioada precizată mai sus, are un motiv foarte simplu: în timp ce majoritatea statelor au menţinut sau chiar redus taxele, guvernul României le-a crescut.
Astfel, în loc să beneficieze de mai mult de înjumătăţirea preţului barilului de petrol pe pieţele internaţionale (impact redus, este de drept, de devalorizarea cu 13,5% a leului faţă de dolar) românii au ajuns să ia de la pompe benzină la un preţ similar cu cel din Austria, Spania şi Cehia.
Prima majorare a fost operată în 2013, cu aplicare din 2014, respectiv calcularea accizei în lei, dar nu la cursul oficial al băncii centrale europene (BCE) de la 1 octombrie, ca până atunci, ci indexate cu rata inflaţiei, ceea ce a dus, efectiv, la accize calculate la un curs de 4,74 lei/euro, în loc de cursul oficial de 4,52 lei/euro, de unde a rezultat o scumpire de aproape 5% în cazul accizei. Astăzi, cu acciza calculată ca înainte de 2014 şi fără supraacciză, litrul de benzină “95” ar fi cu circa 40 de bani mai ieftin, respectiv ar fi de circa 4,7-4,8 lei/litru.
Măsura a fost menţinută şi în 2014 cu aplicare pentru anul acesta. Tot în 2014, de la 1 aprilie, s-a adăugat la această majorare şi supraacciza la carburanţi, de 7 eurocenţi/litru, care ar fi trebuit să asigure fonduri suplimentare de circa jumătate de miliard de euro pe an pentru dezvoltarea reţelei de drumuri şi autostrăzi din România. În realitate, după cum a recunoscut şi premierul Victor Ponta, banii obţinuţi în plus nu s-au regăsit în investiţii.
“Benzinarii” au ieftinit, statul a scumpit
În România s-a ajuns astfel la următoarea situaţie: deşi distribuitorii de carburanţi au redus partea lor din preţul benzinei, cu 24 de eurocenţi (circa un leu), de la 70 de eurocenţi (puţin peste trei lei) în mai 2012 la 46 de cenţi (circa doi lei), litrul de benzină s-a ieftinit doar cu 16 eurocenţi (70 de bani).
În majoritatea celorlalte state, guvernele au preferat fie să menţină, fie chiar să reducă taxele aplicate carburanţilor, dintre cele 27 de state luate în calcul în această analiză, în 20 de state “partea statutului” scăzând cu până la 16%, ca valoare absolută, în bani (cazul Ungariei, care a beneficiat însă şi de o revenire a forintului faţă de moneda europeană), în Finlanda a rămas la fel, în timp ce în cazul celorlalte şase state au crescut: Cipru (21%), România (13%), Slovenia (7%), Marea Britanie (4%), Malta (4%) şi Olanda (2%). Ca pondere a taxelor în preţul final toate statele au înregistrat creşteri, dat fiind partea fixă a taxelor care se aplică pe un preţ mai mic la carburanţi.
Citeşte mai departe în pagina următoare