UE s-a răzgândit: nu mai creşte taxa pentru diesel
În toamna lui 2011, Parlamentul European avea pe ordine de zi dezbaterea unei legi prin care se dorea creşterea taxei pe motorină de la 8% la 15% – ceea ce însemna ca, din 2015, preţul unui litru de motorină să fie de minimum 1,8 euro/litru. O decizie care urma să afecteze foarte serios Europa, unde mai mult de 50% dintre maşini au motoare diesel.
Iată că acum parlamentarii europeni au luat decizia să nu mai crească taxa pentru diesel, aducând diverse argumente. Un recent raport arată că mărirea accizei la motorină ar duce la scăderea vânzărilor de maşini diesel cu 20%, deci ar fi afectată drastic industria auto (ştiut fiind că majoritatea constructorilor au investit masiv pentru alinierea dieselurilor cu normele drastice de poluare).
Pe de altă parte, creşterea procentului de maşini pe benzină ar însemna şi o creştere a emisiilor de CO2 cu 4 g/km, deci obiectivele UE de reducere a poluării nu ar mai fi atinse. Nu în ultimul rând, parlamentarii au cerut o nouă metodologie de calcul a fiscalităţii carburanţilor – acum, aceasta ţine seama de volumul de vânzări al combustibililor, dar parlamentarii doresc o departajare în funcţie de poluarea produsă şi de importanţa economică.
Pentru moment, UE lucrează la un proiect de lege prin care ţările membre să poată decide independent politica pe care s-o aplice în domeniul carburanţilor – de exemplu, reducerea sau chiar suprimarea taxelor pentru motorină în domeniul agriculturii. În paralel, se vor continua programele de stimulare a clienţilor să cumpere maşini electrice sau hibride plug-in, atât prin bonusuri guvernamentale, cât şi prin eliminarea taxelor pe curentul electric astfel consumat.
Există, însă, şi voci în Parlamentul European care cer o analiză mai amănunţită a taxării carburanţilor şi a efectelor novice ale acestora. Şi asta deoarece UE ia în calcul doar taxarea în funcţie de emisiile de CO2 (răspunzătoare într-o anumită măsură de efectul de seră), însă nu ia în considerare ceilalţi poluanţi, mult mai dăunători sănătăţii umane.
Prin urmare, dezbatarile rămân deschise. Voi ce credeţi: