Top 10 – cele mai grave accidente din NASCAR

Autor: Victor Gavril 22 sept. 2008 Știri auto

Atlanta 1990, moarte subitaLocul 5. Ricky Rudd – Atlanta – 1990

Moarte subită la pit stop

A fost nevoie ca un mecanic să fie strivit între doi bolizi pentru ca NASCAR să introducă limitele de viteză la pit stop-uri. Mike Ritch a fost strivit între doi bolizi în timp ce schimba roata unui Ford Thunderbird.

 

 

Spectatori raniti gravLocul 4. Bobby Allison – Talladega – 1987

Record de viteză

În cursa din 1987 de la Talladega s-au atins nişte viteze record. Bill Elliot stabilise un nou record de aporximativ 350 km/h când un alt pilot pierdut controlul bolidului său la peste 300 km/h după ce i-a explodat un cauciuc. Maşina aflată în deirvă a prins aer sub ea şi a fost proiectată direct în gardul care despărţea spectatorii de traseu. Mai multe persoane din rândul spectatorilor au fost rănite grav însă pilotul a scăpat nevătămat. Şi acest incident a dus la noi măsuri drastice luate de reprezentanţii NASCAR.

 

 

Numele predestinat, FireballLocul 3. Fireball Roberts – Charlotte – 1964

Pilotul cu nume predestinat

Fireball, după cum îl chema pe pilotul care a murit în 1964, a suferit arsuri grave după ce maşina sa de curse a izbucnit în flăcări în urma unei coliziuni cu alte maşini. Deşi a suferit arsuri pe 80% din suprafaţa corpului, pilotul a fost salvat la timp din maşină de un alt concurent. Însă fatalitatea a făcut ca el să moară după câteva săptămâni la spital din cauza penumoniei.

 

Daytona 1979, spectacolLocul 2. Donnie Allison şi Cale Yarborough – Daytona – 1979

Când doi se bat al treilea câştigă

Vechiul proverb s-a adeverit şi în cursa americană din 1979 când ocupanţii primelor două poziţii, tatonându-se în ultima tură, au pierdut controlul volanului. Astfel cursa a fost câştigată de pilotul clasat pe locul trei. Mai rămâne ceva de spus?

 

 

 

 

Daytona, 2001, Dale EarnhardtLocul 1. Dale Earnhardt – Daytona – 2001

Cel mai fatal sau cea mai mare pierdere?

Consideraţi după cum credeţi. Ceea ce s-a întâmplat în 2001 la Daytona este considerat de mulţi a nu fi cel mai groaznic accident produs în NASCAR. Însă pentru americani, şi în special pentru fanii NASCAR, accidentul a fost cel mai tragic deoarece moartea lui Dale Earnhardt, o legendă în SUA, a venit chiar în ultima tură a circuitului.

Mai mult de atât, groaznic este modul în care a murit Earnhardt: o dată ce Chevrolet-ul său negru a lovit zidul de rezistenţă, toată energia degajată a fost absorbită de trupul pilotului, care a murit pe loc. Dacă astfel de incidente nu s-au mai produs înainte în NASCAR, modul în care a murit idolul american a dus la o reevaluare serioasă a siguranţei piloţilor.

De această dată este vorba despre NASCAR, la fel de spectaculos în privinţa accidentelor ca şi Formula 1 sau Moto GP. Însă de fiecare dată, indiferent de competiţie, în urma unui tragic accident s-au luat măsuri la care nimeni nu s-a gândit preventiv. Oare chiar este nevoie ca pasul înainte să fie făcut doar cu preţul unor jertfe umane sau accidentele sunt necesare pentru a ţine interesul publicului la cote maxime?

În clipurile video este prezentată o scurtă istorie a evenimentelor care au influenţat într-un mod tragic lumea sporturilor cu motor.

Michael McDowell, Texas, 2008Locul 10. Michael McDowell – Texas – 2008

Norocul lui sau sacrificiile altora dinaintea sa ?

Pilotul de NSACAR pilota bolidul Toyota Camry "Car of tomorrow" (COT) în momentul în care a pierdut controlul volanului. Pe cât de mică pare eroarea de pilotaj pe atât de mari erau pagubele cu ceva mai mulţi ani în urmă, când un astfel de accident se dovedea a fi unul fatal. Aşadar putem vorbi de norocul lui McDowell sau despre tehnica de ultimă oră care a evoluat pe baza sacrificiilor unor piloţi, unii dintre ei de renume mondial?

 

Michael Waltrip/Mike HarmonLocul 9. Michael Waltrip (1990) şi Mike Harmon (2002) – Bristol

Accidente grave din cauza unui detaliu

Atât Michael Waltrip care pilota un Pontiac în 1990 cât şi Mike Harmon mai târziu, în 2002, au lovit aceeaşi porţiune de pe marginea circuitului. Cauza accidentului în ambele cazuri a fost aceeaşi: poarta de acces a autoutilitarelor nu era bine închisă lăsând un spaţiu gol în zidul de rezistenţă de la marginea asfaltului. Din nou, ca şi în primul caz al topului, fără inovaţiile moderne privind siguranţa piloţilor ambele accidente ar fi fost fatale.

 

Daytona 1960, 37 de masiniLocul 8. Accident cu 37 de maşini – Daytona 1960

Anul în care NASCAR a învăţat o nouă lecţie

Începând cu anul 1960, în urma unor grave accidente produse, printre care şi acesta din clip, NASCAR a învăţat faptul că nu totul consta în cai putere şi viteză, ci şi în siguranţa piloţilor. Pe circuitul de mare viteză de la Daytona viaţa piloţilor era pusă în pericol din cauza slabelor protecţii care existau până în anii 1960.

 

Richard Petty, Darlington 1970Locul 7. Richard Petty – Darlington 1970

Eroul care a înviat din morţi

Toată lumea îl credea mort atunci când modelul pe care îl pilota, un Plymouth Road Runner, s-a izbit cu putere de zidul de protecţie distrugându-l. Cu toate acestea Richard Petty a fost scos din maşină cu toate membrele intacte. A fost norocul lui care l-a făcut un erou. "Graţie" acestui accident, oficialii NASCAR au introdus noi standarde pentru maşinile de concurs făcându-le mai sigure pentru piloţi.

 

 

Rusty Wallace, masina zburatoareLocul 6. Rusty Wallace – Daytone şi Talladega – 1993

Mitul zburătorului?

Acest pilot şi-a luat zborul cu bolidul său, un Ford Thunderbird, de două ori pe circuitele NASCAR în acelaşi an. Accidentele au produs pagube minime având în vedere că acestea sunt cele mai periculoase accidente, în care pot muri spectatori, membri ai echipajului sau oricine se află în raza bolidului zburător. Un an mai târziu NASCAR a tras învăţătura de minte din aceste accidente investind în tehnologii care să ţină bolizii la sol.

 

 

 


Urmărește Promotor.ro pe Google News




Comentarii
Inchide