Toate informațiile despre carburanții sintetici: materiale folosite și procesul de producție

După câteva etape de negocieri Parlamentul European şi statele membre UE au stabilit ca termenul limită pentru interzicerea maşinilor noi echipate cu motoare convenționale să fie anul 2035. Dar Germania şi-a exprimat, în ultimul moment, opoziţia faţă de această iniţiativă și a cerut ca vânzările de maşini noi cu motoare pe combustie să fie permise şi după 2035, dacă utilizează combustibili sintetici.

Votul pentru stabilirea termenului limită a fost amânat și s-au purtat noi discuții pentru a rezolva această problemă. În cele din urmă Germania a reușit să impună pe agendă prevederea legată de folosirea combustibililor sintetici și sunt șanse să avem un vot exprimat în această săptămână legat de acest subiect.

Ce sunt carburanții sintetici

Foarte mulți șoferi au auzit de această nouă categorie de combustibili doar după ce dezbaterile privind interzicerea mașinilor cu motoare termice din 2035 au fost intens mediatizate. Dar industria auto și producătorii tradiționali de carburanți dezvoltă de mult timp tehnologiile necesare pentru producerea carburanților sintetici (E-Fuel). Cea mai simplă definiție pentru a explica ce sunt carburanții sintetici este următoarea: toți combustibili sub formă de gaz sau lichid produși din energie regenerabilă se încadrează la această categorie. Această materie primă îi diferențiază de biocombustibili, care sunt produși în principal din biomasă.

În funcție de formă sau combustibilul necesar este utilizat un proces Power-to-Gas sau Power-to-Liquid. Ambele procese de producție implică două sau trei faze, cu producerea în primul rând de hidrogen prin electroliza apei din energie electrică regenerabilă, asociată cu o altă moleculă (metanol/metanol e-brut și sintetic/ sau azot) pentru amoniac sintetic. Țițeiul sintetic trebuie rafinat (precum petrolul fosil) pentru a produce kerosen sintetic sau motorină.

Din procesele de producție prezentate mai sus pot rezulta e-combustibili gazoși (hidrogen regenerabil și e-metan, care pot fi ambele lichefiate ulterior, pentru a produce H2 lichid și e-GNL), e-carburanți lichizi (cum ar fi e-metanol și țiței sintetic din care se produc e-kerosen și e-diesel) și amoniac sintetic. E-metanul, e-metanolul, e-dieselul și e-kerosenul sunt hidrocarburi sintetice, astfel încât procesele lor de producție necesită CO2 . Acest element vital poate fi fie captat direct din atmosferă, fie preluat din fabrici industriale care utilizează combustibili fosili. Diferite surse de CO2 (biomasă, industrie, aer) au un impact asupra analizei ciclului de viață a combustibilului sintetic, asupra beneficiilor de mediu și asupra costurilor de producție.

Ce companii produc carburanți sintetici

În principal producătorii tradiționali de carburanți încearcă să țină pasul cu noile tendințe și au dezvoltat deja noi facilități de producție pentru carburanții sintetici. Pe de altă parte și producătorii auto investesc în astfel de uzine și Porsche spre exemplu a construit o fabrică în Chile unde intenționează să producă până la 55 de milioane de litri anual până în 2024 și 550 de milioane de litri până în 2026.

A fost înființată și o organizație denumită eFuel Alliance prin care se promovează intens folosirea carburanților sintetici. Printre membri se numără Bosch, Mazda sau Iveco și pe site-ul asociației este disponibilă o hartă cu toate uzinele unde se produc carburanți sintetici la acest moment.