Studiu: poluarea din oraşe afectează grav creierul şi duce la autism

Tot mai muţi cercetători afirmă că poluarea auto are efecte grave asupra activităţii neuronale, mai ales în cazul feţilor care încă nu au fost născuţi. Frederica Perera, de la Universitatea Columbia, a demarat un astfel de studiu încă din 1998, când a echipat sute de mame gravide cu aparate de monitorizat calitatea aerului respirat.

După ce mamele au născut copiii, dr. Perera şi echipa sa i-au testat, descoperind la aproape jumătate dintre ei modificări ale ADN-ului, cauzate de expunerea la hidrocarburi aromatice policiclice, regăsite în gazele de evacuare ale maşinilor.

La vârstă de 3 ani, s-a constatat că aceşti copii se dezvoltau mental mai încet, iar la vârsta de 5 ani testele IQ relevau rezultate cu 4 puncte sub standarde. La vârsta de 7 ani, aceşti copii dădeau semne de depresie crescută, precum şi probleme cu atenţia distributivă. Rezultatele arată, practic, faptul că aerul care ajunge în plămânii mamei poate afecta iremediabil copilul din pântece, dacă vorbim de o concentraţie mare de poluanţi.

Cu alte cuvinte, particulele de carbon (rezultate îndeosebi de la motoarele diesel) duc nu doar la boli de inimă, cancer sau probleme respiratorii, ci şi la afectarea celulelor creierului, cu efecte imediate şi foarte grave asupra proceselor de învăţare şi memorare.

În special universităţile de prestigiu americane întreprind, deja de ani buni, studii referitor la impactul poluării auto asupra populaţiei din zonele puternic urbanizate şi cu un trafic foarte dens. Universitate din Columbia, de exemplu, a adus de câţiva ani încoace dovezi considerate concrete privind legătura dintre emisiile poluante ale maşinilor şi problemele din ce în ce mai dese şi mai grave apărute în zona creierului, mai ales la copii.

Specialiştii de la Universitatea din California au întreprins şi ei un studiu pe circa 7.500 de femei, din 22 de state, iar rezultatele arată o legătură destul de clară între nivelul poluării cauzate de maşini şi dezvoltarea creierului la copiii nou-născuţi sau cei de vârstă fragedă.

Cercetătorii din Norvegia, de exemplu, au arătat că expunerea timp de 30 de minute la emisiile poluante dintr-o zonă intens circulată duce la intensificarea activităţii electrice din anumite zone ale creierului, responsabile de modificările comportamentale, ceea ce are ca rezultat creşterea nivelului de stres.

Specialiştii de la Harvard afirmă chiar că expunerea timp de 90 de zile într-un mediu poluat duce la modificări ale funcţionării genelor la persoanele în vârstă, precum şi la modificări la nivel molecular a genomului copiilor care se dezvoltă în pântecul mamelor gravide, una dintre principalele urmări fiind creşterea riscului de apariţie a autismului.

În cazul persoanelor în vârstă, expunerea la mediile poluate duce la îmbătrânirea cu 5 ani a capacităţilor mentale, ba chiar agravează boli precum Alzheimer sau Parkinson. Iar gravidele care locuiesc aproape de rutele foarte circulate prezintă sunt de două ori mai predispuse riscului de a naşte copii cu autism sau de a naşte prematur, conform cercetătorilor de la Keck School of Medicine.

Deşi autorităţile tratează, deocamdată, problema cu precauţie, considerând că rezultatele acestor studii nu sunt suficient de clare, s-a demonstrat că, în multe părţi ale planetei, copiii care locuiesc în zone cu poluare auto puternică au rezultate mai slabe la învăţătură, sunt mai predispuşi la depresie şi au probleme cu atenţia distributivă – comparativ cu aceleaşi teste aplicate copiilor care trăiesc într-un mediu curat sau foarte puţin poluat.

Până când autorităţile vor fi forţate să tragă un serios semnal de alarmă privitor la efectele grave ale poluării auto asupra sănătăţii umane, se iau măsuri cu paşi mici – de exemplu, discuţiile recente pe care le poartă UE despre creşterea taxelor la combustibilii fosili, una dintre urmări fiind creşterea preţului la motorină.

Voi ce părere aveţi:

CÂT DE GRAV CREDEŢI CĂ AFECTEAZĂ POLUAREA AUTO SĂNĂTATEA OAMENILOR?