Studiu: Efectele poluante ale fumatului la volan

Societatea modernă în care trăim impune un ritm cotidian extrem de rapid, fapt pentru care mulţi şoferi aleg să îmbine condusul cu o serie de activităţi adiacente, în încercarea de a economisi timp. Astfel, vorbim la telefon la volan, ne bem cafeaua la volan, servim o gustare la volan sau fumăm la volan, acesta din urmă fiind şi cel mai nociv obicei atât pentru şoferi cât şi pentru pasagerii aflaţi în maşină.

Studiul realizat de un grup de cercetători britanici cu privire la fumatul pasiv şi la expunerea la fumul „de mâna a doua” a scos la iveală o serie de rezultate cel puţin îngrijorătoare. Concepută iniţial pentru a analiza impactul fumatului pasiv asupra copiilor în timpul unei deplasări obişnuite cu maşina, cercetarea a presupus utilizarea a 17 subiecţi, din care 14 nefumători. De-a lungul a 3 zile aceştia au fost evaluaţi în cadrul a 104 deplasări cu o durată medie de timp de 27 minute, din care 63 au presupus fumatul la volan. De asemenea, subiecţilor le-a fost cerut să-şi menţină obiceiurile normale de condus şi fumat, făcând abstracţie de caracterul ştiinţific al experimentului.

S-a trecut apoi la monitorizarea şi măsurarea din minut în minut a nivelului de fum din fiecare maşină, cu ajutorul unor senzori localizaţi la nivelul zonei de respiraţie a ocupanţilor banchetei din spate. Util de menţionat este că Organizaţia Mondială a Sănătăţii a stabilit ca prag maxim de siguranţă un nivel al poluării de 25 µg/m³ (micrograme pe metru cub). În urma experimentului, cercetătorii au putut concluziona următoarele: în timpul călătoriilor care nu au presupus fumatul, nivelul de poluare s-a situat în medie la cota de 7,4 µg/m³, în vreme ce în timpul călătoriilor care au implicat şi fumatul, nivelul de poluare a depăşit cu mult limita de siguranţă, atingând în medie valori de 85 µg/m³.

Mai mult, în unele cazuri poluarea a atins vârfuri record de 385 µg/m³, în vreme ce măsurătorile făcute în una dintre maşini au indicat un nivel de poluare de 880 µg/m³. Aceste rezultate sunt strâns legate de frecvenţa cu care s-a fumat în maşinile respective, exprimată în ţigări/minut. Un alt aspect evidenţiat de cercetători este că folosirea climatizării sau deschiderea geamurilor nu au dus la scăderea sub limita de siguranţă a nivelului de fum „de mâna a doua” din vehicule. 

CONSIDERAŢI NECESARĂ INTERZICEREA PRIN LEGE A FUMATULUI LA VOLAN?