Sondajul celor de la L’observatoire Cetelem a fost realizat pe un eşantion de 6.000 de persoane, din 10 ţări: Germania, Franţa, Marea Britanie, Italia, Spania, Belgia, Portugalia, Polonia, precum şi Turcia şi chiar Rusia. Nu doar atât, au fost realizate şi aşa numite „focus grupuri”, în care subiecţii au condus maşini electrice şi şi-au exprimat opinii reale în urma testelor.
Cel mai important rezultat al acestui sondaj este procentul foarte mare al europenilor interesaţi de o maşină electrică: 71%! Turcii şi ruşii sunt cei mai entuziaşti, cu procentaje de 93%, respectiv 87%, deşi pe aceste pieţe premisele vânzării de maşini electrice sunt foarte pesimiste.
La polul opus, cei mai reticenţi sunt, culmea, chiar francezii (54%), deşi Renault se numără printre constructorii cei mai ambiţioşi de maşini electrice. Britanicii şi germanii sunt şi ei mai rezervaţi (cu 56%, respectiv 60%), lucru valabil şi pentru vecinii noştri est-europeni, polonezii, cu 61%.
De ce sunt interesaţi oamenii de maşinile electrice? Principalul motiv este cel ţinând de ecologie – 70% dintre repondenţi consideră foarte important faptul că maşinile electrice nu poluează. Apoi, 53% se arată încântaţi de factorul economic, deoarece costurile de întreţinere pentru o maşină electrică sunt considerate mult mai mici. 29% consideră că maşinile electrice sunt mai moderne, iar 19% le apreciază pentru lipsa zgomotelor la rulare.
Toate bune în teorie, dar cum stăm cu practica: sunt pregătiţi europenii să cumpere maşini electrice? Conform acestui sondaj, 57% dintre repondenţi ar fi dispuşi să dea banii pe o maşină electrică, dar specialiştii care au realizat acest studiu consideră că acest procent nu poate fi privit prea realist.
Din nou, cei mai dispuşi să cumpere maşini electrice au fost turcii (82%) şi ruşii (76%), al căror entuziasm este contracarat de realitatea economică şi de lipsa infrastructurii din aceste ţări. Vesticii sunt consideraţi mai realişti, ceea ce se reflectă şi în răspunsurile lor mai rezervate, britanicii (30%), spaniolii (41%) şi francezii (43%) fiind cei mai reticenţi, în timp ce germanii se situează la 52%.
Principalul motiv este cel financiar, 49% dintre repondenţi nefiind dispuşi să plătească mai mult pentru o maşină electrică decât pentru una convenţională – poziţie accentuată şi de criza economică prelungită, care îi face pe vestici, mai ales, să cântărească mai mult impactul asupra bugetului familiei.
Totuşi, 27% dintre repondenţi ar fi dispuşi să cheltuiască până la 9% mai mulţi bani pe o maşină electrică, iar 19% ar merge chair şi până la o diferenţă de 30%. Specialiştii au mai remarcat faptul că oamenilor le e mai greu să ia în calcul costul total (de achiziţie şi de întreţinere a maşinii), diferenţele mari de preţuri între maşinile electrice şi cele convenţionale fiind un impediment psihologic hotărâtor.
Un alt punct important din acest studiu se referă la autonomia maşinilor electrice: prin urmare, ce autonomie ar trebui să aibă o maşină electrică pentru ca să fiţi interesaţi să o cumpăraţi? 55% dintre cei intervievaţi au indicat fără discuţie o autonomie mai mare de 250 km, cei mai exigenţi fiind francezii (71%) şi germanii (70%), în timp ce polonezii par să fie singurii nederanjaţi de o autonomie mai mică de 100 km.
Din nou specialiştii consideră că oamenii nu sunt suficient de conştienţi de necesităţile lor reale, deoarece 82% dintre europeni declară că parcurg zilnic mai puţin de 100 km, iar 45% chiar mai puţin de 30 km! Se pare că factorul psihologic privilegiază cele câteva călătorii lungi pe care le fac oamenii anual decât utilitatea de zi cu zi a maşinilor electrice – iar constructorii de maşini electrice nu au găsit încă reţeta pentru a-i convinge pe potenţialii clienţi.
Rezultatele detaliate ale acestui sondaj le puteţi găsi AICI.