Şantierele autostrăzilor din România înaintează cu viteza melcului
Doar unul dintre cele trei loturi ale autostrăzii Lugoj-Deva a trecut de 40% stadiu fizic de finalizare, potrivit datelor Companiei Naţionale de Drumuri şi Autostrăzi (CNADNR), acesta fiind important pentru a finaliza întreg tronsonul dintre Sibiu şi graniţă la Nădlac anul viitor.
Lotul patru dintre kilometri 77 şi 99, construit de Tehnostrade şi Spedition UMB, ambele controlate de omul de afaceri băcăuan Dorinel Umbrărescu, este finalizat în proporţie de aproape 43%, în timp ce progresul cel mai mic este înregistrat în continuare pe lotul trei, dintre kilometri 56 şi 77, cu un stadiu fizic de 29%. Acesta este construit de companiile Teloxim Con, Comsa, Aldesa Construcciones şi Arcadis Eurometudes.
Citeşte şi FOTO Cum a reuşit un preot să aibă acest număr imposibil la maşină
Tot pe A1, dar între Sibiu şi Orăştie, pe tronsonul dintre Sălişte şi Cunţa, miza acestui an este ca firma constructoare să grăbească lucrările de reconstrucţie. Momentan compania de drumuri nu a lansat niciun termen-limită pentru reconstrucţia acesteia.
„Redeschiderea traficului rutier pe tronsonul de autostradă Orăştie – Sibiu, lot 3 se va realiza după remedierea de către antreprenor a degradărilor în zona km 60 plus 600. În momentul de faţă, Antreprenorul a demarat o nouă expertiză tehnică asupra terenului de fundare, astfel termenul de finalizare este condiţionat de finalizarea expertizei, precum şi de rezultatele acesteia, care vor recomanda soluţia tehnică necesar a fi adoptată în zonă“, au spus oficialii CNADNR. Potrivit datelor oficiale, circulaţia pe acest tronson ar trebui redeschisă în data de 2 decembrie anul curent.
Citeşte şi GALERIE FOTO. Cum să parchezi maşina pe treptele pentru pietoni. Un şofer din Bucureşti ne arată
Citeşte şi Ce maşină conduce Simona Halep – GALERIE FOTO
În cazul autostrăzii Câmpia Turzii – Târgu-Mureş, lucrările nu au demarat nici până la mijlocul lunii noiembrie cu toate că aceasta a fost atribuită încă din luna ianuarie a acestui an. Atunci compania austriacă Strabag şi constructorul local Straco Grup, controlat de fraţii Alexandru şi Traian Horpos, şi-au adjudecat o mare parte din cele cinci contracte cu o valoare de 1,2 mld. lei pentru tronsonul de 57 km. „CNADNR nu a emis până la această dată Ordinele de începere a lucrărilor pentru sectorul de autostradă Târgu-Mureş – Câmpia Turzii deoarece nu au fost finalizate procedurile de expropriere pentru terenurile necesare realizării execuţiei lucrărilor“, au spus oficialii companiei de drumuri.
Pe parcursul elaborării documentaţiilor necesare demarării procedurii de expropriere au fost înregistrate o serie de întârzieri cauzate de lipsa documentelor de proprietate, identificarea greoaie a proprietarilor terenurilor supuse exproprierii precum lipsă planuri parcelare, sau suprapuneri de proprietari pe aceleaşi terenuri.
De asemenea, au fost solicitate completări şi clarificări privind regimul juridic al unor terenuri care au categoria de folosinţă „drum“. Acestea au impus solicitarea de informaţii de la primăriile de pe raza proiectului şi pe baza acestora modificarea rapoartelor de evaluare. „Ordinele de începere a lucrărilor vor fi emise de către CNADNR SA după finalizarea procedurilor privind exproprierea terenurilor.“
România are în prezent 280 de kilometri de autostrăzi în lucru, care vor costa circa 6 miliarde de lei, adică 21 de milioane de lei pe kilometru.
Radiografia şantierelor de autostrăzi din România la final de octombrie arată că cea mai mare parte a tronsoanelor aflate în construcţie pe plan local au stadii fizice de execuţie de circa 30 – 40%, având ca dată estimată de finalizare anul viitor sau 2017, potrivit datelor furnizate de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR).
În timp ce un singur tronson se apropie de un stadiu fizic de execuţie de 90%, şi anume lotul al doilea al autostrăzii Timişoara-Lugoj, având reale şanse de a fi deschis circulaţiei chiar anul acesta, adică mai devreme comparativ cu termenul contractual de finalizare, în schimb pe sectorul Suplacu de Barcău-Borş nu s-au realizat niciun fel de lucrări de execuţie până acum, deşi contractul a fost semnat încă din luna mai. Tronsonul Suplacu de Barcău-Borş a fost început de americanii de la Bechtel, însă în 2013 contractul a fost reziliat, deşi acest sector de autostradă era terminat pe jumătate, astfel că statul s-a trezit în situaţia în care a fost nevoit să caute noi constructori.
Citeşte şi TEST DRIVE: În lupta din clasa medie, Renault are un Talisman norocos – VIDEO + GALERIE FOTO
Citeşte şi Dacia a lansat cutia automată Easy-R
Citeşte şi Modele Dacia de după 2005 care nu au mai prins linia de producţie
CNADNR acceptă că este nevoie de transparentizarea cerută de ZF
Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) a decis să publice pe site-ul propriu stadiul proiectelor de autostrăzi, drumuri naţionale şi variante de ocolire, dar şi execuţia bugetară pe fiecare lucrare în parte pentru anul 2015. Mişcarea CNADNR vine în contextul în care Ziarul Financiar solicită şi publică de cinci ani de zile stadiul proiectelor de autostrăzi aflate în lucru în România, atât din punct de vedere fizic, cât şi din punctul de vedere al plăţilor realizate pentru aceste lucrări. Publicarea acestor informaţii este un instrument de măsură a banilor care sunt investiţi în acest domeniu, dar şi a realizărilor „în kilometri”.
ZF a realizat în ultimii cinci ani aproape lunar o monitorizare a proiectelor de autostrăzi aflate în lucru, dar a cerut şi semestrial şi anual o execuţie bugetară a CNADNR, alături de proiectele sau firmele care au primit cei mai mulţi bani. Potrivit datelor postate pe site-ul propriu ieri, CNADNR are anul acesta un buget de aproape 4,6 miliarde de lei, din care până pe 16 noiembrie a cheltuit doar 2,4 miliarde de lei, estimând că până la finalul anului va reuşi să cheltuiască 4 mld. lei.
Citeşte şi GALERIE FOTO Ce maşini poţi cumpăra în România cu 8000 de euro
Citeşte şi Ce maşini poţi cumpăra în România cu 7000 de euro. GALERIE FOTO
Citeşte şi GALERIE FOTO. Ce „monştri” militari se produc în România